DNA-ul din România, EXEMPLU pentru reformarea Procuraturii Anticorupție de la Chișinău: Se va ocupa exclusiv de „corupția mare”. Ce se va întâmpla cu CNA, CSJ, CSM și CSP

R. Moldova are nevoie de o justiție dreaptă și de demararea unei lupte reale împotriva corupției, iar fără a combate corupția, republica nu se poate dezvolta, iar oamenii vor continua să plece în străinătate, susține noua guvernare de la Chișinău.

Pentru a construi un stat de drept cu instituții funcționale, noul Guvern care urmează a fi învestit vineri, 6 august, își propune resetarea tuturor instituțiilor implicate în lupta anticorupție.

Printre prioritățile Cabinetului Gavriliță se numără elaborarea, adoptarea și implementarea legii cu privire la evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor sub aspectul emiterii actelor ilegale și al corespunderii averilor cu veniturile oficiale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții Constituționale.

De asemenea, guvernarea anunță reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), inclusiv prin micșorarea numărului judecătorilor și transformarea ei într-o instanță de casație și care ar asigura uniformizarea practicii judiciare.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România va servi drept exemplu pentru ministerul Justiției condus de Sergiu Litvinenco pentru reformarea Procuraturii Anticorupție (PA, cu limitarea competențelor acesteia exclusiv la marea corupție și restructurarea Centrului Național Anticorupție. La procesul de selectare a procurorilor PA va participa o comisie independentă de experți, inclusiv internaționali.

După reformarea PA, ar putea fi înființat Tribunalul și Curtea de Apel Anticorupție, care vor examina în fond și, respectiv, în apel dosarele de mare corupție instrumentate de PA.

Totodată, noua guvernare mai promite elaborarea și adoptarea legislației în vederea fortificării competențelor și capacităților Serviciului de Informații și Securitate în lupta împotriva corupției din R. Moldova.

Cât privește Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), promovarea judecătorilor și procurorilor va avea la bază criterii obiective bazate pe merit, ţinând cont de pregătirea profesională, de integritatea, de competențele şi eficienţa candidaţilor printr-o procedură transparentă, excluzând imixtiunea factorului politic sau favoritismul.

Guvernul Gavrilița își mai propune să convină cu Uniunea Europeană asupra instituirii unui mecanism de diagnostic, monitorizare și sprijin pentru statul de drept din Republica Moldova, similar celor implementate anterior în România şi Bulgaria, prin care se va asigura o evaluare periodică și obiectivă a rezultatelor reformării sectorului justiţiei și a luptei împotriva corupției.