DECLARAȚIE: România va face parte din nucleul dur al Europei atunci când va fi în zona euro

România ar trebui să își asume ferm un calendar de aderare la Euro, aderarea la moneda euro fiind un pas important și pentru stabilitatea geopolitică a României, dar și dovada că Bucureștiul va deveni parte din nucleul dur al Europei în contextul dezbaterii privind Europa cu mai multe viteze, consideră fostul premier Dacian Cioloș, într-un editorial pentru Hotnews.ro.

Opinia fostului șef al guvernului survine în contextul în care România, prin vocea președintelui, dar și a guvernului, respinge categoric o Europă cu două sau mai multe viteze sau o uniune a cercurilor concentrice.

„Nu este deloc suficient ca România să spună nu, nu vrem mai multe viteze în Europa. Această abordare autocentrică ne poate scoate automat din joc”, este de părere Cioloș, care face un apel ca România să își arate contribuția și propunerile concrete în dezbaterea privind viitorul UE.

Fostul prim-ministru își exprimă convingerea că viitorul României nu poate fi la periferia Europei și că pentru a face parte din nucleul dur al Uniunii Europene, atunci trebie să aderăm la moneda unică europeană.

„Nucleul dur se va forma inevitabil în zona Euro. România ar trebui să își asume ferm un calendar de aderare la Euro. Este un angajament pe care ni l-am luat în momentul aderării și pe care l-am amânat fără nicio perspectivă. Există costuri care trebuie limitate, există riscuri care trebuie cântărite. Cu siguranță, imposibilitatea de a mai folosi rata de schimb pentru a contracara șocuri și axarea doar pe o politică a prețurilor, în contextul în care piața nu este perfect flexibilă, nu vor fi măsuri ușoare, dar 19 state membre fac deja asta, inclusiv state cu foste economii planificate sub fostul regim comunist. Există oportunități mult mai importante, având în vedere că și zona euro se va consolida, vorbindu-se din ce în ce mai mult de crearea unui mecanism de stabilizare comun. Dar dincolo de aceasta, aderarea la euro este un pas important si pentru stabilitatea geo-politică a României. Vom face parte din nucleul dur al Europei în mod implicit atunci când vom fi în zona Euro”, a transmis Cioloș.

Dacian Ciolos a fost premier al României (noiembrie 2015- ianuarie 2017), comisar european pentru agricultură (2010-2014) și ministru al Agriculturii (2007-2008).

Imediat după votul favorabil privind Brexit, liderii UE-27 au demarat un proces de reflecție privind viitorul UE care să coincidă cu aniversarea a 60 de ani la semnarea Tratatelor de la Roma privind înființarea Comunităților Europene. În același context, Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 3 rapoarte nelegislative privind viitorul UE din trei perspective – valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro – iar președintele Comisiei Europene a prezentat o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă. Unul dintre cele mai periculoase scenarii este considerat Europa cu mai multe viteze, plan pe care Franța, Germania, Italia și Spania par dispuse să-l susțină după summitul comun de la Versailles de pe 6 martie.

Cele cinci scenarii prezentate de Jean-Claude Juncker se referă la: 1) o Europă care continuă pe același drum ca până acum; 2) o Europă care își restrânge politicile numai asupra pieței unice; 3) o Europă în care cei care doresc mai mult realizează mai mult – Europa cu mai multe viteze și cu cercuri concentrice; 4) o Europă care face mai puțin, dar mai eficient; 5) sau o Europă în care statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile.

Totodată, la Consiliul European de săptămâna trecută, liderii UE-27 și-au expus punctele de vedere privind scenariile propuse de președintele Comisiei în Carta Albă și au agreat în mod informal asupra liniilor directoare ale declarației ce va fi adoptată la Roma, document asupra căruia și România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, și-a transmis contribuția, scrie caleaeuropeana.ro.