De ce UNIREA? Cu cât a rămas în urmă R. Moldova față de România

MOTIVAȚIE // România înseamnă salarii și pensii mai mari, un sistem politic orientat spre așteptările cetățenilor și o veritabilă luptă împotriva corupției

Membră a Uniunii Europene de nouă ani, România a trecut deja de „frisoanele” perioadei de adaptare și integrare, iar astăzi înregistrează evoluții surprinzătoare.

Țara care a încheiat anul 2015 cu cea mai mare creștere economică din UE este privită cu admirație de întreaga comunitate europeană și grație așa-zisului „fenomen Kovesi” de eradicare a corupției mari din România. În mrejele aruncate de DNA, anul trecut s-au „prins”un premier, cinci miniştri, 16 deputaţişi cinci senatori, trimiși în judecată pentru corupție.

Dincolo de afinitățile identitare, cetățenii moldoveni au multiple motive să privească cu jind peste Prut, acolo unde salariul mediu lunar a ajuns la peste zece mii de lei (470 de euro), iar pensia – la 4500 de lei (200 de euro).

În țara de peste Prut, incendiul dintr-un club de noapte a făcut „scrum” un Guvern, la Chișinău, un alt incendiu produs peste două luni a „ars” doar așteptările societății.

Salarii europene versus un buget golit

Salariații de peste Prut au încheiat anul 2015 cu lefuri-record pentru economia românească. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din România(INS), la nivel naţional, câştigul mediu net a crescut, în perioada decembrie 2014-decembrie 2015, cu 13,3%, până la 470 de euro, nivel maxim istoric pentru România.

La București, salariul mediu din decembrie a fost de 657 de euro, de aproape trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie achitat, în decembrie, la Chișinău (236 de euro – n.r.).

De la 1 octombrie 2015, în România, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământşi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

În timp ce la București guvernanții dezbăteau propuneri de noi majorări salariale pentru 2016, autoritățile de la Chișinău inventau tertipuri pentru a băga pe ușa din spate a Guvernului un nou Cabinet de miniștri, ținut în secret până în ultima clipă.

La învestire, noul Executiv a primit în mână un „sac bugetar” gol. Prognozele economiștilor au răsunat pesimist – bani în haznaua de stat mai sunt doar până în primăvară.

Bătrânii din R. Moldova, în rând după pensii românești

Pensiile din România ar putea părea o adevărată avere pentru bătrânii cu cetățenie moldovenească. În timp ce vârstnicii de peste Prut ridică lunar o pensie medie de 4411 lei, cei de la noi primesc de patru ori mai puțin, doar 1194 de lei, dar avem și bătrâni cărora li se oferă și numai câte 120 de lei lunar.

Și asta în condițiile în care minimumul de existență pentru o persoană a fost, în 2015, de 1724 de lei, cu peste 500 de lei mai mult decât primește, în medie, un pensionar moldovean.

Diferența mare dintre pensia românească și cea acordată de R. Moldova i-a determinat pe mai mulți vârstnici basarabeni, care dețin și cetățenie românească, să solicite pensie de peste Prut. Casa Naţională de Pensii Publice de la Bucureşti anunța, în 2014, circa 2500 de basarabeni cu pensii româneşti.

În România, pensiile și salariile vor continua să crească și asta pentru că, astăzi, statul român se află în topul economiilor europene cu cea mai bună evoluție. România a înregistrat, în decembrie 2015, o creștere economică de 1,4, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat, în această perioadă, o creștere economică de 0,4%.

Cei mai buni la combaterea corupției

Astăzi, piața românească le face din ochi multor investitori străini care aleg să își deschidă fabrici, uzine și lanțuri de magazine în România. „Apetitul” businessmenilor din afară este ațâțat și de lupta cu corupția din interiorul țării.

Potrivit ultimului raport al DNA-ului românesc, în 2015, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a reușit să dea pe mâna magistraților un premier, cinci miniştri, 16 deputaţişi cinci senatori.În total, anul trecut, au fost trimiși în judecată peste 1250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, dintre aceștia, 500 de persoane cu funcții de conducere, peste o sută de primari și o treime din președinții de consilii județene.

În dosarele trimise în judecată, banii dați mită au fost de 431 de milioane de euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.

DNA a instituit măsuri asiguratorii de aproape o jumătate de miliard de euro.

Corupția din R. Moldova înflorește

La Chișinău, CNA și Procuratura Anticorupție caută în continuare miliardul furat, de sub nasul lor, din sistemul bancar, iar principalul suspect în dosar, IlanȘor, se află la libertate. Deocamdată, niciun bănuț din sumele furate de la bănci nu a fost recuperat.

În schimb, potrivit raportului CNA pentru 2015, anul trecut instituția a documentat infracțiuni de corupție care vizează un ministru, nouă judecători, doi procurori, cinci șefi de direcții și agenții și 12 primari.

În perioada 2014-2015, CNA împreună cu procurorii au aplicat sechestru pe mijloace financiare şi bunuri în valoare de 465 877035 de lei, dar câți din acești bani au fost recuperați, nu se precizează.

Potrivit ultimului Barometru al Opiniei Publice, doar 4% din cetățenii R. Moldova sunt mulțumiți de eforturile autorităților de combatere a corupției, cel mai mic nivel înregistrat din 2003 și până în prezent. În România, DNA se bucură de încrederea a peste 61 la sută din cetățeni.

Două incendii cu „soluții” diferite

Tragedia de pe 30 octombrie 2015 din clubul „Colectiv”, unde un incendiu provocat de iresponsabilitatea unui șir întreg de funcționari a luat viața a 26 de persoane, ulterior cifra morților ridicându-se până la 63, a provocat un cutremur devastator pentru clasa politică aflată la guvernare peste Prut.

La doar cinci zile de la tragedie, urmare a unor proteste stradale spontane, organizate în mai multe localități din România, Guvernul Ponta și-a dat demisia. „Rezist la orice bătălie politică. Niciodată însă nu mă bat cu oamenii”, a fost anunțul fostului premier de pe 4 noiembrie 2015. În aceeași zi, și-a anunțat demisia de onoare și primarul sectorului patru din București, Cristian Popescu Piedone.

„Îmi asum vina morală, las justiţia să se pronunţe despre cea legală”, a precizat cel care se află astăzi sub anchetă în dosarul „Colectiv”.

La Chișinău, o tragedie similară s-a produs peste doar două luni. Pe 9 ianuarie 2016, o butelie de gaz, instalată ilegal într-o cafenea de pe teritoriul Pieței Centrale din Chișinău, a explodat rănind 17 persoane. Ulterior, patru dintre acestea au decedat pe patul de spital. Nu a urmat însă nicio demisie. Proprietarii localului sunt singurii bănuiți în dosarul deschis pe caz.

De mai bine de o lună, copiii orfani și părinții îndurerați ai victimelor incendiului bat drumul la Primărie, cerând primarului identificarea funcționarilor vinovați și tragerea lor la răspundere. În schimbul lacrimilor vărsate, aceștia primesc doar promisiuni.

Independență energetică

În timp ce R. Moldova depinde aproape în totalitate de resursele energetice din Est, România are o mare independență energetică, fiind dispusă să exporte și în stânga Prutului energie electrică și gaze naturale la preț mai mult decât atractiv pentru consumatori.

Gazul natural pompat prin gazoductul Iași-Ungheni a fost cumpărat de autoritățile moldovenești cu 280 de dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce gazul rusesc ne era livrat la prețul de 330 de dolari pentru mia de metri cubi. Chiar și așa, exporturile de gaze românești au fost de numai un milion de metri cubi, adică necesarul de încălzire pentru o iarnă a circa 330 de case, iar livrările au durat numai o lună, din martie 2015 până în aprilie 2015.

R. Moldova continuă să rămână la cheremul gigantului rus „Gazprom”.

Cât privește energia electrică, preţul final al electricităţii pe care îl plătesc consumatorii casnici din România este unul dintre cele mai mici din Europa, asta chiar dacă nivelul de taxare este cel mai mare din Europa, circa 70% din preţul final. Dacă taxele ar fi reduse, România ar putea fi ţara europeană cu cel mai mic preţ al energiei electrice.