De ce mor unii oameni în timp ce curăţă zăpada

Din punct de vedere medical, un om poate mai degrabă să moară curăţând zăpada decât alergând pe o bandă de alergare, însă care este motivul?

„Fizic, atunci când este foarte frig afară vasele de sânge se contractă”, spune Lawrence Phillips, medic cardiolog la NYU Langone Medical Center. Astfel, scade cantitatea de sânge cu care sunt alimentate organele vitale.

Pentru oamenii care suferă de boli de inimă, diabet sau tensiune arterială ridicată, acest lucru poate fi fatal. O problemă la fel de mare ar putea fi şi pentru oamenii care nu sunt obişnuiţi să facă mişcare. „Dacă nu ai făcut exerciţii în ultimul timp, nu este momentul să începi”, spune Philips.

La sală, este uşor să te opreşti când nu mai poţi, însă datul la lopată este o activitate cu un scop, iar cei mai mulţi oameni, din mândrie sau alte motive, nu s-ar opri până nu ar termina ce au început.

William Suddath, cardiolog la MedStar Washington Hospital Center, aseamănă obiceiul cu acela de a începe un antrenament cu greutăţi la temperaturi foarte scăzute fără nicio pregătire.

În timpul furtunii de zăpadă care a lovit regiunea Washington în 2010, spitalul la care lucrează s-a confruntat cu foarte multe cazuri în care oamenii au suferit atacuri de cord în timp ce îndepărtau zăpada de pe alee.

„Creşte numărul de atacuri de cord, creşte numărul de morţi”, spune el, paramedicii nereuşind de multe ori să ajungă la acei oameni.

Pentru o persoană mai în vârstă sau într-o condiţie fizică mai rea, chiar şi deplasarea prin viscol poate reprezenta o problemă foarte mare.

Legătura între riscul crescut de atacuri de cord şi viscol este mai mult decât o presupunere. Într-un studiu efectuat cu câţiva ani în urmă, cercetătorii de la Nationwide Children's Hospital din Ohio au descoperit că anual au loc în medie 11 500 de accidente legate de curăţarea zăpezii şi urgenţe medicale în Statele Unite. Mai mult de jumătate implică leziuni ale ţesutului moale, laceraţii, fracturi de oase şi lovituri de la alunecări. Afecţiunile cardiace reprezintă mai puţin de 10% din numărul total de cazuri, însă între 1990 şi 2006, ele au reprezentat mai mult de jumătate din spitalizări şi mai mult de 1 600 de decese, scrie „Washington Post”, citat de gindul.info.