De ce Kozlodui merge la capacitate maximă, în timp ce la Cernavodă Armata detonează stânci pe Dunăre pentru a salva reactorul 2

Deși seceta istorică de pe Dunăre a forțat Ungaria să oprească centrala nucleară de la Paks, reactoarele bulgărești de la Kozlodui continuă să funcționeze normal. Autoritățile de la Sofia dau asigurări că producția rămâne sigură pentru cel puțin încă trei săptămâni și monitorizează permanent situația împreună cu România și Serbia.

Cele două unităţi operaţionale ale centralei nucleare bulgare Kozlodui NPP funcţionează în regim normal, în pofida nivelului extrem de scăzut al apelor Dunării, a anunţat Ministerul Energiei de la Sofia. Instituția subliniază că, în acest moment, nu există riscuri imediate pentru securitatea producției de electricitate.

Nivelul neobişnuit de redus al fluviului a determinat Ungaria să suspende operaţiunile singurei sale centrale nucleare, Paks, o premieră în ultimii 44 de ani, și creează provocări operaţionale pentru centralele nucleare și hidroenergetice din alte state riverane. Totuși, în aceste condiţii dificile, unica centrală nucleară a Bulgariei rămâne complet operaţională, a precizat Ministerul Energiei.

Experţii în energie citaţi de minister estimează că, în următoarele aproximativ trei săptămâni, nu va fi necesară o reducere semnificativă a capacităţii de generare la Kozlodui, cu condiția ca nivelul Dunării să continue să scadă doar la rata medie înregistrată săptămâna trecută. Evaluările sunt actualizate constant, pe baza datelor hidrologice curente.

Au fost deja adoptate măsuri pentru informarea continuă a instituţiilor relevante din Bulgaria și pentru întărirea coordonării internaţionale, în conformitate cu acordurile existente privind gestionarea şi utilizarea apelor Dunării, a indicat Ministerul Energiei. De asemenea, autorităţile de la Sofia menţin o comunicare susținută la nivel înalt cu omologii din Serbia şi România, care urmăresc îndeaproape evoluţiile hidrologice şi potenţialul impact asupra infrastructurii energetice din regiune.

Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunţat că nivelul scăzut record al apelor Dunării, determinat de secetă, a obligat hidrocentralele din Serbia să îşi reducă drastic producţia, până la doar 20% din capacitate. În prezent, în Serbia, termocentralele asigură aproximativ 70% din energia electrică, iar hidrocentralele furnizează restul de 30%.

Din cauza deficitului prelungit de precipitaţii şi a temperaturilor extreme care afectează Europa încă din primăvară, nivelul Dunării a atins minime istorice în anumite sectoare. Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitaţii semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau şase săptămâni, în timp ce consumul de energie creşte din cauza utilizării intense a sistemelor de aer condiţionat, pe fondul unui nou val de căldură extremă.

"Îndemn cetăţenii să utilizeze energia electrică în mod responsabil, pentru a ne ajuta să depăşim această perioadă de secetă", a subliniat oficialul, făcând apel la economisire și la reducerea consumului inutil.

Ungaria a oprit centrala de la Paks, singura sa centrală nucleară, din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării. Prim-ministrul ungar Peter Magyar a anunţat că este o "premieră în 44 de ani". În acelaşi timp, Armata României desfăşoară operaţiuni de detonare controlată a unei stânci pe Dunăre pentru a devia cursul apei spre centrala nucleară de la Cernavodă.

Oficialul ungar a precizat, duminică, 2 august, că decizia de a opri centrala de la Paks, o "premieră în 44 de ani", a fost impusă strict de nivelul prea scăzut al fluviului. La noi, autoritățile au trecut la intervenţii urgente pe Dunăre pentru menţinerea în funcţiune a reactorului 2 al Centralei Cernavodă. Armata României va detona o stâncă pentru a devia cursul apei spre centrala nucleară de la Cernavodă, astfel încât să fie asigurat debitul necesar pentru răcire.

Centrala Nucleară de la Cernavodă nu captează apa direct din cursul principal al Dunării, ci din brațul Dunărea Veche, prin canalul de aducţiune de la Seimeni/Cernavodă. Acest sistem funcționează în mod normal, dar devine extrem de vulnerabil în perioade cu debite foarte reduse ale fluviului.

Când debitul Dunării scade dramatic, apa se scurge preferenţial pe brațul principal Bala - Borcea, care a fost adâncit în timp și preia tot mai mult din volum. Brațul Dunărea Veche rămâne aproape fără debit suficient, iar apa nu mai ajunge la nivelul minim necesar la sorburile de captare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, ceea ce pune în pericol funcţionarea normală a unităţilor.

În schimb, Centrala Nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria, are un avantaj important. Este amplasată direct pe malul bulgăresc al cursului principal neîntrerupt al Dunării. Chiar dacă debitul redus creează dificultăţi operaţionale, Kozlodui primeşte în continuare întregul debit cumulat al fluviului în acel punct, inclusiv apa venită din Serbia după confluenţele cu Morava și alte râuri mari, ceea ce îi oferă o marjă de siguranţă mai largă faţă de alte obiective energetice dependente de apele Dunării.