Doar 5,2% dintre firmele românești folosesc AI. Ce le împiedică să adopte tehnologia?

În România, un instrument de inteligență artificială (AI) se află în buzunarul aproape fiecăruia.

Este nevoie doar de o conexiune la internet și de un cont pentru a putea crește productivitatea. Cu toate acestea, foarte puține firme românești folosesc efectiv AI-ul. Când tehnologia este atât de accesibilă, de ce este adoptarea ei atât de limitată? O firmă poate accesa AI în câteva minute, însă identificarea unui proces care ar putea fi îmbunătățit cu ajutorul tehnologiei este dificilă. Pentru mulți, adaptarea procesului și justificarea costurilor și a riscurilor par complicate.

În 2025, 20,0% dintre firmele din UE cu cel puțin 10 angajați au folosit cel puțin o tehnologie AI. În Romania, cifra a fost de 5,2% — cea mai mică din întreaga Uniune Europeană. Studiul Eurostat care a stabilit aceste valori a inclus companii din mai multe sectoare, printre care industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul, transportul, HoReCa și serviciile profesionale. Acest decalaj poate lăsa firmele românești în urmă. Sondajul arată cine utilizează AI, nu cât de mult îl folosește sau dacă investiția se dovedește rentabilă. Prin urmare, întrebarea esențială este de ce tehnologia nu este folosită.

Adoptarea AI arată diferit în funcție de nivelul de autoritate al persoanei care decide să îl utilizeze. Un angajat îl poate folosi pentru a rezuma un document, a redacta un e-mail, a crea un fișier Excel sau a genera idei. În aceste situații, angajatul rămâne responsabil să decidă cât de util și viabil este răspunsul primit. Pe măsură ce urcăm în ierarhie, deciziile despre AI devin politici aplicate la nivelul întregii companii. Firma trebuie să stabilească ce informații poate accesa tehnologia, când ar trebui să răspundă clienților, când este necesară intervenția unei persoane și cum vor fi identificate și corectate greșelile.

Angajații pot folosi deja AI la locul de muncă fără ca angajatorul să știe. De exemplu, cineva poate apela la tehnologie pentru a termina mai repede o sarcină, chiar dacă firma nu a adoptat-o oficial. Un sondaj realizat în 2024 de Microsoft și LinkedIn a constatat că 78% dintre persoanele care utilizau AI la serviciu își aduceau propriile instrumente, iar 52% ezitau să recunoască faptul că folosesc AI pentru cele mai importante sarcini. Este important de precizat că sondajul nu a inclus România, așadar rezultatele nu pot fi transferate neapărat direct la situația din țară. Totuși, fără o politică explicită sau un program de instruire, un angajat poate introduce informații confidențiale într-un instrument nepotrivit ori se poate baza pe un răspuns greșit. Astfel, o firmă poate resimți atât beneficiile, cât și riscurile AI înainte de a-l adopta oficial.

Informațiile despre clienți ridică și preocupări legate de GDPR și de Regulamentul UE privind inteligența artificială (AI Act). Managerii trebuie să decidă cine verifică rezultatele AI și cine corectează eventualele răspunsuri greșite oferite clienților. Aceste activități implică și costuri de oportunitate: un angajat plătit să verifice AI-ul nu poate lucra, în același timp, la alte sarcini care generează venituri pentru întreprindere. GDPR stabilește proceduri birocratice și costuri de conformare privind protecția datelor. În multe cazuri, respectarea regulilor face ca utilizarea legală a AI să consume timp și resurse.

Articolul 50 din AI Act obligă furnizorii de sisteme AI să se asigure că utilizatorii sunt informați atunci când interacționează cu sisteme destinate clienților, cu excepția situațiilor în care acest lucru este deja evident. Cerințele stricte de reglementare, alături de incertitudinea privind aplicarea lor, pot face firmele prudente în privința adoptării AI. Sondajul Eurostat a constatat că, dintre firmele care au luat în considerare AI, dar nu l-au adoptat, 53,6% au menționat incertitudinea privind consecințele juridice drept unul dintre motive.

În plus, adoptarea AI presupune existența unor informații organizate într-un anumit format. Să ne imaginăm un comerciant care notează vânzările pe hârtie și urmărește stocurile într-o foaie de calcul. Înainte de a testa dacă AI îl poate ajuta să decidă ce produse să reaprovizioneze, proprietarul ar trebui să digitalizeze evidențele vânzărilor și să verifice exactitatea datelor despre stocuri.

Pentru mulți angajați, utilizarea AI presupune și o curbă de învățare abruptă. Ei trebuie să înțeleagă cum funcționează tehnologia, când să o folosească și cum să obțină răspunsuri cât mai bune. Raportul Comisiei Europene privind starea Deceniului digital 2025 arată că România se situează sub media UE în privința competențelor digitale de bază și recomandă mai multă formare pentru angajații din sectorul privat. Raportul subliniază, de asemenea, că țara rămâne în urmă la digitalizarea firmelor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Sunt menționate nivelul redus de inovare, adoptarea limitată a tehnologiilor emergente și dificultatea de a păstra angajații din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Angajații pot fi nevoiți să înregistreze informațiile consecvent, să verifice o sugestie a AI înainte de a acționa și să știe cui să semnaleze o recomandare greșită. Este vorba despre schimbarea modului în care se desfășoară munca, nu doar despre achiziționarea unui software.

Adoptarea AI presupune mai mult decât plata unui abonament lunar de 20 €. Sunt necesare timp și cheltuieli operaționale pentru instruirea angajaților și implementare. Acestea consumă timp care ar putea fi dedicat activităților generatoare de venituri, iar pentru o întreprindere preocupată de maximizarea profitului investiția s-ar putea să nu merite. Unii proprietari pot considera AI util, dar neviabil din cauza constrângerilor financiare sau a incertitudinii macroeconomice. În același timp, beneficiile s-ar putea să nu fie atât de mari pe cât se presupune.

Economiștii Anders Humlum și Emilie Vestergaard au constatat că utilizatorii danezi de chatboți AI au declarat că economisesc doar 2,8% din orele de muncă. Un sondaj realizat de Glean, o companie de software AI, a arătat că angajații din domeniul digital din SUA, Regatul Unit și Australia petrec, la serviciu, 6,4 ore pe săptămână oferind context, verificând rezultatele și corectând erorile AI. Aceste ore anulează o mare parte din timpul economisit. Dacă se adaugă costurile inițiale pentru instruire și configurare, unii proprietari pot concluziona, în mod rezonabil, că investiția nu merită încă.

Totuși, AI continuă să se dezvolte. AI Index 2026 al Universității Stanford a constatat că, în testul Terminal-Bench, rata de succes a agenților AI în îndeplinirea sarcinilor tehnice pe calculator a crescut cu 57,3 puncte procentuale într-un singur an. Dacă acest progres se va regăsi în instrumentele utilizate zi de zi de firme, raportul dintre costuri și beneficii se poate schimba rapid.

Firmele românești ar trebui să își efectueze propriile audituri pentru a stabili dacă adoptarea AI le-ar aduce beneficii. Ele ar trebui să determine câtă muncă ar trebui să economisească tehnologia pentru a justifica riscurile și costurile. Să luăm exemplul ipotetic al unui mic comerciant care decide ce produse să reaprovizioneze. În prezent, proprietarul poate lua decizii bazându-se pe intuiție, pe vânzările recente și pe stocurile disponibile. Cu ajutorul unui instrument AI, ar putea lua în calcul vânzările fiecărui produs, evidențele stocurilor și timpii de livrare ai furnizorilor, pentru a primi o sugestie de comandă fără să aloce ore întregi deciziilor privind stocurile.

Timp de o lună, proprietarul ar putea consemna ambele seturi de decizii și le-ar putea compara cu vânzările reale, situațiile în care produsele nu au fost disponibile și stocurile nevândute. O lună nu ar surprinde tendințele sezoniere, dar testul ar putea arăta dacă AI îmbunătățește suficient decizia pentru a justifica o investiție mai mare și o adoptare mai amplă.

Dacă adoptarea AI ajută unele firme să deservească mai mulți clienți la costuri mai mici, acest avantaj poate reduce profiturile concurenților care nu au posibilitatea să adopte tehnologia. Dacă beneficiile se dovedesc importante, dar numai câteva firme le pot valorifica, concurența pe unele piețe românești s-ar putea diminua. AI poate, de asemenea, să mărească decalajul dintre IMM-uri și întreprinderile mari, care au mai mulți angajați și resurse mai ample pentru a experimenta cu sisteme noi.

Aceeași preocupare depășește granițele României. În 2025, 42% dintre firmele daneze cu cel puțin 10 angajați au folosit AI, comparativ cu 5,2% în România. Aceste cifre nu arată cât a contribuit AI la creșterea economică a vreuneia dintre țări. Totuși, dacă firmele din alte state învață să folosească tehnologia pentru a reduce costurile sau pentru a îmbunătăți serviciile, companiilor românești care nu înregistrează progrese similare le-ar putea fi mai greu să concureze pe plan internațional.

Ambele riscuri pornesc de la aceeași provocare: accesul la AI este ușor, dar valorificarea tehnologiei în cadrul unei firme este mai dificilă. Firmele care testează utilizări concrete și măsoară rezultatele vor fi mai bine pregătite să decidă dacă adoptarea merită costul.

Rom Avissar este elev IB la American International School of Bucharest, fondatorul ArcWealth, o platformă de educație financiară, și autorul proiectului de cercetare în optimizare financiară „Cost of Resilience”.