De ce astmul afectează tot mai mulți copii și adolescenți: poluarea, stilul de viață și alergenii sub lupă

Astmul a devenit oficial cea mai răspândită boală cronică la copii și adolescenți, datele recente indicând că unul din 20 de copii de vârstă școlară suferă de această afecțiune. Diverse studii leagă apariția astmului de expunerea redusă la microbi în copilărie, sedentarism, stresul social și academic și alți factori de mediu. Deși nu se vindecă, astmul poate fi ținut sub control, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacienților.

Raportul Comisiei Europene menționează că aproape 6% din populația Uniunii Europene este afectată de astm, iar rata crește cu aproximativ 0.3% la fiecare cinci ani. Creșterea afectează în principal tinerii, iar astmul bronșic este adesea subdiagnosticat și subtratat.

Conform datelor Eurostat, Finlanda are un procent de 9% din populație afectată de astm, urmată de Germania și Franța cu 8%. În schimb, Germania, Croația și Belgia au înregistrat cea mai mare creștere de persoane care raportează astmul, pe când Irlanda, Grecia și Franța au constat scăderi în numărul rapoartelor.

Situația în România

În România și Bulgaria, doar 2% dintre persoane au raportat că suferă de astm, dar unii cercetători consideră aceste cifre puțin credibile. Un studiu mai amplu arată că Europa Centrală are rate de prevalență semnificativ crescute în comparație cu alte regiuni.

Studiul sugerează o scădere proiecționată a prevalenței astmului pediatric până în 2050, dar boala rămâne o povară pentru sănătatea copiilor și poate persista până la vârsta adultă. Astfel, diagnosticul și intervenția proactivă sunt esențiale.

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, bazându-se pe datele din 2025, subliniază creșterea incidenței astmului, cu 1,5 cazuri noi pe an la fiecare 1000 de persoane.

„Astmul este două dintre cele mai frecvente boli inflamatorii cronice”, afirmă prof. dr. Carmen Panaitescu, subliniind că 4–6% din populația generală din România este afectată, iar 1 din 20 de copii de vârstă școlară suferă de astm.

De ce există un număr atât de mare de adolescenți și copii cu astm?

Factorii de mediu joacă un rol crucial în această problemă, poluarea urbană contribuind semnificativ la dezvoltarea și agravarea astmului. Poluantii, cum sunt particulele fine și gazele de eșapament, pot declanșa reacții astmatice.

Creșterea alergenilor și sensibilitatea la aceștia sunt alți factori importanți. Stilul urban modern crește expunerea la poluanți, contribuind la sensibilități crescute.

Specialiștii de la MedLife identifică mai multe surse frecvente de alergeni: polenurile sezoniere, mucegaiurile din locuințe, acarienii din așternuturi și alergenii de la animalele de casă.

Crizele de astm pot fi declanșate de efort fizic, emoții puternice, inhalarea de substanțe sau stres. Simptomele diferă în intensitate și pot apărea în timpul exercițiilor fizice sau chiar constant în cazurile grave.

Conform MedLife, simptomele comune includ senzația de sufocare, presiune la piept, tuse uscată și respirație zgomotoasă.

Astmul nu se vindecă, dar este o boală care poate fi gestionată. Tratamentul eficient permite pacienților să aibă o viață aproape normală, cu simptome minime.

Pentru mai multe informații despre planul de acțiune pentru gestionarea astmului, poate fi consultat site-ul MedLife.