Dacian Cioloș vrea să SCHIMBE harta României

Premierul Dacian Cioloş a dat primele indicii despre reforma administraţiei publice la care lucrează Guvernul. Cioloş a vorbit despre o posibilă „regândire” a sistemului de impozite şi taxe locale şi a dat ca exemplu impozitul pe proprietate, despre care a spus că „poate fi analizată trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţa a imobilelor şi nu pe baza amplasării lor”, scrie Hotnews.

Premierul a relansat dezbaterea despre regionalizare: el a vorbit despre ineficienţa actualelor judeţe şi a dat ca posibilă soluţie crearea a opt regiuni, cu eliminarea actualelor consilii judeţene din România.

Cioloş a vorbit despre cele mai mari trei probleme ale administratiei locale din România:

- fragmentarea administrației publice locale, în special în mediul rural, dar și la nivel regional;

- probleme serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanțate din fonduri naționale sau europene, la toate nivelurile: local, județean, regional, național;

- problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală: venituri proprii reduse - multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri.

Printre soluțiile enunțate de premier la problema fragmentării administrației locale se numără impunerea prin lege a comasării/fuziunii între diverse entități astfel încât să nu mai existe „entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3 000/5 000 de locuitori”.

„Avem multe unităţi administrativ-teritoriale sărace, cu populaţie foarte redusă, cu cheltuieli de funcţionare mari, fără resurse şi care nu pot oferi populaţiei decât servicii publice de o calitate scăzută şi cu costuri foarte mari', a explicat Dacian Cioloş.

Oficialul a remarcat prezenţa aceluiaşi fenomen de fragmentare şi la nivel regional, scrie Agerpres.

„Consiliile judeţene îşi urmăresc în general strict funcţiile şi interesele teritoriale, sunt unităţi administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică într-o anumită zonă. Consiliile de dezvoltare regională, la rândul lor, nu reuşesc să îşi îndeplinească menirea pentru care au fost create, în aceste condiţii de abordare teritorială fragmentară. În al doilea rând, avem probleme serioase de coordonare şi integrare a diverselor programe de dezvoltare finanţate din fonduri naţionale sau fonduri europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional sau naţional”, a spus Cioloş.

Prim-ministrul a adăugat că eforturile şi resursele se împart „pe o mulţime de proiecte izolate, necorelate”, al căror efect asupra dezvoltării economice şi edilitare este limitat, din cauza calităţii scăzute sau a lipsei consumatorilor sau utilizatorilor în multe zone.

„Acest lucru se întâmplă în cazul drumurilor sau al sistemelor de apă, de canalizare sau chiar din punct de vedere al unor şcoli. Această problemă este legată atât de modul în care au fost elaborate programele de investiţii din fonduri naţionale sau europene, cât şi de coordonarea deficitară la nivel regional sau local, determinând în special fragmentare şi lipsa obişnuinţei şi reflexului de a lucra împreună”, a explicat Cioloş.

Premierul a atras atenţia şi asupra faptului că pe viitor concurenţa în cazul accesării fondurilor europene va fi din ce în ce mai mare.

„Trebuie să ne gândim şi la perspectiva de după 2020, când filosofia programelor europene va pune un accent major pe dezvoltarea de proiecte competitive, trebuie să fim pregătiţi pentru această provocare, să avem o administraţie locală şi regională cu o capacitate administrativă şi financiară adecvată”, a precizat prim-ministrul.