Curtea Internațională de Justiție emite un aviz istoric privind obligațiile de a stopa încălzirea globală și responsabilitatea marilor poluatori.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), principala instanță a ONU, urmează să prezinte miercuri un aviz consultativ fără precedent. Aceasta se referă la obligațiile legale ale statelor de a opri încălzirea globală, dar și la problema crucială a responsabilității marilor poluatori. Avizul ar putea influenţa și remodela justiția climatică la nivel global, prin inspirația unor legi şi hotărâri ale instanțelor.

Cazul a fost deschis în 2019 de un grup de studenți din Vanuatu, un mic arhipelag din Oceanul Pacific, și a fost propulsat în urma unui vot al Adunării Generale a ONU. Deși avizul are un caracter consultativ, implicările sale sunt uriașe, iar specialiștii îl consideră cel mai important caz abordat de CIJ până acum.

Mulți sunt de acord că ”modificările climatice nu sunt un exerciţiu academic. Le trăim zilnic”, spune un student din Fiji, Vishal Prasad, de 29 de ani, care a inițiat campania împreună cu alți studenți de la Universitatea Pacificului de Sud, din Vanuatu. Potrivit avocatei principale a ONG-ului CIEL, Joie Chowdhury, avizul CIJ este "potențial una dintre deciziile juridice cele mai importante din vremurile noastre".

ONU a cerut celor 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări: În primul rând, care sunt obligațiile statelor, conform dreptului internațional, de a proteja Pământul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, generate în mare parte de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor naturale, și cum sunt generațiile prezente și viitoare afectate? În al doilea rând, care sunt consecințele juridice pentru statele ale căror emisii au cauzat daune de mediu, în special în statele insulare vulnerabile, de joasă altitudine?

Curtea a trebuit să organizeze cele mai ample audieri din istoria sa în decembrie, la Palatul Păcii. Frustrați de lentoarea negocierilor clasice, țări și activiști de mediu se adresează tribunalelor naționale și internaționale pentru a obliga guvernele să acționeze, obținând deja câteva hotărâri favorabile.

Dezbaterile au asemănat disputa lui David împotriva lui Goliat - țări mici, în curs de dezvoltare, împotriva unor economii mari. Statele Unite și India, mari poluatori, au apărat procesul politic la COP, conform Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, dar America lui Donald Trump tocmai s-a retras din Acordul de la Paris. Țările mici solicită compensații pentru daunele provocate de poluatorii istorici, dar acestea sunt în mare parte refuzate de națiunile bogate.

”Principiul cardinal este clar ca lumina zilei. Statele responsabile sunt obligate să repare integral prejudiciul pe care l-au cauzat”, a declarat Margaretha Wewerinke-Singh din Vanuatu. Statele mici cer eliminarea combustibililor fosili, compensații financiare și recunoașterea greșelilor din trecut. Eselealofa Apinelu, reprezentanta arhipelagului polinezian Tuvalu, a subliniat un adevăr dureros: ”Tuvalu va dispărea complet sub valurile care ne clipocesc la ţărm de milenii”, cu toate că este responsabil de mai puțin de 0,01% dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Avizele CIJ nu sunt imperativ obligatorii. Totuși, pot clarifica aplicarea dreptului internațional în criza climatică, influențând tribunalele naționale, legiferarea și dezbaterile publice, subliniază Andrew Raine de la Departamentul Juridic al ONU Mediu.