Curtea Constituțională apără limba română, atacată de postul „Cinema 1”, care parazitează în R. Moldova pe seama canalului „Rossia 1” de la Moscova: „Încalcă drepturile minorităților naționale”

Posturile de televiziune care activează pe teritoriul R. Moldova sunt obligate să difuzeze cel puțin 80% din programele audiovizuale în limba română, așa cum prevede legislația.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat, la finele săptămânii trecute, inadmisibilă sesizarea avocatei Oxana Camaeva, depuse în interesele postului TV „Cinema 1”, privind excepția de neconstituționalitate a articolului din Codul serviciilor media audiovizuale care se referă la cota legală minimă de programe audiovizuale locale în limba română. Potrivit avocatei, impunerea cotei de 80% de programe în limba oficială a R. Moldova ar „încălca drepturile minorităților naționale și etnice” și că legislatorul „ar trebui să le acorde furnizorilor de servicii media opțiunea de a alege limba în care doresc să transmită programe audiovizuale locale”.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost depusă în contextul litigiului inițiat de „Cinema 1” împotriva Consiliului Audiovizualului (CA), prin care postul a solicitat anularea deciziei prin care a fost sancționat cu 42 000 de lei pentru nerespectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

În urma controlului din noiembrie 2022, CA a constatat că postul „Cinema 1” a difuzat programe audiovizuale cu durata medie zilnică mai mică de 8 ore, procentul producției în prima difuzare a fost mai mic de 50%, ponderea programelor locale a constituit un volum mai mic de 80% în limba română, iar cota programelor locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%.

Înalta Curte a notat că, prin instituirea obligației de a difuza programele locale în limba română, legislatorul a urmărit promovarea limbii oficiale a statului. Promovarea limbii de stat, inclusiv prin intermediul transmiterii serviciilor media audiovizuale, urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului şi stabilește limba în care are loc, de obicei, comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții şi pe întreg teritoriul statului. De asemenea, difuzarea serviciilor media audiovizuale în limba de stat urmărește ca cetățenii care locuiesc pe teritoriul statului şi tind să se integreze în societate să aibă posibilitatea de a învăța limba română și, respectiv, să participe eficient la procesele democratice ale statului, fapt care ar permite realizarea coeziunii sociale şi integrarea minorităților etnice în viața publică.

În argumentarea Curții, s-a făcut referire și la opinia Comisei de la Veneția, potrivit căreia este legitim şi lăudabil ca statele să promoveze consolidarea limbii de stat, cunoașterea acesteia de către toți cetățenii şi adoptarea de măsuri pentru promovarea învățării de către toţi, astfel încât să corecteze inegalitățile existente şi să faciliteze integrarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale în societate.

În același timp, Curtea a reținut că interesul protecției şi al promovării limbii de stat trebuie pus în balanță cu interesul recunoașterii şi al protejării drepturilor lingvistice ale cetățenilor care aparțin minorităților etnice. Pentru realizarea acestui echilibru, legislatorul a prevăzut, cu titlu de excepție, ca în unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă o pondere majoritară furnizorii de servicii media pot transmite programe audiovizuale de producție proprie în limba minorității respective și programe audiovizuale locale într-o proporție de cel puțin 25% în limba română.

Menționăm că „Cinema 1” difuzează inclusiv programe ale serviciului TV „Россия 1”, interzis în R. Moldova. În februarie curent, „Cinema 1” a mai fost amendat cu 81 000 de lei, pentru că nu a respectat normele legale referitoare la programele locale, cele în limba română și cota programelor în primă difuzare.