Cum a blocat Rusia dezvoltarea R. Moldova: „În istorie, când Rusiei i-a mers bine, nouă ne-a fost rău. Și invers"

Referendumul „pro-UE" din Republica Moldova a înregistrat un succes la limită. 13.596 de voturi de „DA" au făcut diferența, ceea ce înseamnă 50,46% în favoarea orientării micului stat către Vest, în detrimentul Estului. De asemenea, candidatul Maia Sandu, apropiat de România și de Occident, a consemnat un succes în primul tur, cu 42,45%, față de socialistul Alexandr Stoianoglo, creditat cu 25,98% din voturile exprimate.

Practic, Federația Rusă pierde din influență și în Republica Moldova. Propaganda controlată de la Moscova pierde din vlagă. Despre noul context geopolitic, Ziare.com a discutat cu Ioan-Aurel Pop - președintele Academiei Române, Cristian Diaconescu - ministru de Externe în două mandate (2012, 2008-2009), respectiv ministru al Justiției în 2004, și cu Andrei Țăranu - politolog.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, istoric: „Să nu ne mai uităm la Moscova, pentru că ne-a adus numai rău!"

În urma referendumului „pro-UE", Ioan-Aurel Pop remarcă faptul că în R. Moldova, democrația a început să funcționeze, în ciuda diverselor ingerințe.

„E foarte bine. Referendumul a ieșit în favoarea apartenenței politice a R. Moldova la UE, ceea ce până la urmă e un câștig foarte mare, ținând seama că democrația se bazează pe jumătate și-un pic, pentru a impune un anumit punct de vedere. Democrația a funcționat bine atâta timp cât minoritatea s-a supus majorității. În minoritate, deciziile se iau numai în comunism. Într-un regim democratic, niciodată toți oamenii nu vor fi de acord cu toate ideile. Dar în cazul R. Moldova, să vedem Constituția modificată și direcția europeană să fie cât mai clară", a declarat academicianul.

În continuare, mașinăria de propagandă și informații false, venită din Est, aruncă în societatea de peste Prut „pastile" ce încă au efect, însă din ce în ce mai slab.

„Vreau să vedem care va fi și rezultatul la președinție, pentru că forțele răului, care vor să împingă R. Moldova spre răsărit, acționează în rândul cetățenilor, oamenii de la țară sunt dezorientați, se gândesc probabil la Putin și la gazul care venea ieftin de la Moscova. Merg des în Basarabia și din '90 tot aud cum este demonizat 'jandarmul român'. Perioada de apartenență a Basarabiei la România este prezentată în unele cercuri ca o nenorocire, deși a fost o binecuvântare. Din păcate, cei care știu istorie și ar putea influența, nu sunt suficient de puternici, destul de sprijiniți, inclusiv de România, pentru a îndrepta acest curent de gândire, care și-a făcut loc în rândul opiniei publice prin lucrături de genul celor pe care Rusia le-a derulat, încă de când era imperiu asumat, formal.

Rusia acționează cu trolii, cu mijloacele ultramoderne, le livrează în conturi sume de bani, îi influențează, iar atunci când vine partea materială, unii cedează", a mai declarat intelectualul român.

De-a lungul istoriei, propaganda a jucat un rol deosebit de important în subjugarea populației din fosta Basarabie, amintește academicianul Ioan-Aurel Pop. Implicit, cu cât propaganda rusă a gâfâit mai mult, cu atât cetățenii români și moldoveni au dus-o mai bine, susține istoricul.

„Din păcate, a reușit în mare măsură să o dezbine, societatea din Basarabia, pentru că din 1812, cu două excepții - întreruperea interbelică (1918-1939) și apoi proclamarea R. Moldova (1991) - Rusia a stăpânit mai bine de 100 de ani Basarabia, rupând Moldova în două. Ca istoric, vreau să vă spun un lucru: când Rusiei i-a mers bine, nouă ne-a mers rău. În general, nouă, românilor. Când Rusiei i-a mers rău - când marile puteri ale Europei s-au coalizat contra ei, ca să o împiedice să câștige teren, pentru - nouă ne-a mers bine. Chiar dacă sunt voci care spun că rușii ne-au adus regulamente organice, independența, acestea sunt interpretări de tip imperial, pe care, din păcate, institutele de propagandă de la Moscova, de la Sankt Petersburg le continuă cu mijloace ascunse, nedemocratice, plătindu-i pe oameni, influențându-i cum să voteze și promițându-le marea cu sarea...

Omul simplu, din raioanele situate mai ales în nord și est, cuprind în special populație din zona rurală, care nu are neapărat dor de călătorie. Vorbim despre populație matură și bătrână. Tinerii au plecat în România, în Occident și din păcate, alții spre răsărit, la Moscova, pentru că le este la îndemână limba rusă, învățată la școală sau din familie. Cei plecați în Occident au cam văzut cum e cu democrația și au vrut să vadă Moldova apropiată de Occident", a declarat Pop.

Pe lângă mașinăria de propagat informații false, imperialiștii ruși au masacrat și umilit populația din fosta Moldova, respectiv Basarabia. Astfel, academicianul a adus în atenție regretatul episod al deportărilor.

„Asta a fost o altă nenorocire pe care ne-au făcut-o, care a născut chiar ură în sufletele noastre. Ne-au trimis părinții, bunicii, străbunicii, în lagăre, ca să nu mai existe o clasă conducătoare sau chiar o populație românească. Au deportat români în Siberia. Eu chiar am întâlnit prin Kazahstan români deportați. O parte dintre oamenii care au fost trimiși acolo, în lagăre, au murit înghețați, în Siberia, alții au murit pe drum. Asta dincolo de cei care au fost omorâți, împușcați, când încercau să treacă frontiera.

Deci deportările au fost un element de rușine imensă a Rusiei și ar trebui să fie dintotdeauna. Autoritățile lor ar trebui să le fie rușine de acest lucru, dar nu o fac, deși ne-au creat pierderi demografice, în suflete, amărăciune. Nimeni nu i-a tras la răspundere pe cei care au făcut acest lucru, sunt lucruri are nu se pot uita și din păcate, în Republica Moldova, sunt puțin cunoscute", a mai punctat Pop.

„Bocancul" rus a provocat „numai rău" românilor și moldovenilor, subliniază profesorul universitar. Astfel, inclusiv nivelul de trai mai scăzut al populației din R. Moldova poate fi pus pe seama influenței de la Moscova.

„În plus, dacă Moldova s-ar apropia de Occident prin intrarea în UE, atunci și apropierea de România - care acum nu se poate face printr-un act de unire, așa cum s-a făcut în 1918 - prin instituții, lipsa graniței sau a unui control simplu, s-ar putea realiza mult mai bine. Granița peste Prut este o făcătură. Nu ar trebui să fie nici o graniță nici politică, nici lingvistică. Și occidentalii au început să înțeleagă acest lucru, dar în această direcție, ar trebui să muncim și noi mai mult, noi am vrea ca populația Moldovei să fie gata-învățată și să vină către țara-mamă. Acea populație trebuie să se convingă de faptul că țara-mamă o dorește (...) să nu ne mai uităm la Moscova, pentru că ne-a adus nouă numai rău!", a concluzionat Pop, pentru Ziare.com.


Cristian Diaconescu, diplomat, ministru de Externe în două mandate

Poziția pro-UE exprimată de cetățenii moldoveni la referendum reprezintă un succes atât pentru R. Moldova, cât și pentru România, susține Cristian Diaconescu.

„Trebuie să evaluăm din perspectiva contextului în care s-a desfășurat consultarea referendală, respectiv alegerile prezidențiale. Noi judecăm din perspectiva unei democrații consolidate, dar R. Moldova se află sub un atac hibrid, deci mai puțin dimensiunea militară. Această situație este cât se poate de clară. Se folosesc momentele electorale, din foarte multe perspective. E foarte important să subliniem că rezultatul de duminică este un foarte mare succes și spun acest lucru pentru că interpretările și la est și la vest, dacă referendumul nu ar fi reușit, ar fi putut genera situații mult mai complicate în perioada următoare. R. Moldova, în acest moment, are o pondere strategică extraordinar de semnificativă pentru noi, pentru România și văd succesul din acest referendum ca un pas foarte important înainte", a declarat diplomatul român.

Valul de informații false venit din partea Moscovei încă are o amprentă puternică asupra populației din statul vecin, însă cetățenii din fosta Basarabie trebuie să aibă în vedere faptul că nu Rusia este în topul celor mai importanți parteneri economici, avertizează Diaconescu.

„Evident, este o propagandă intensă, dar mai este un aspect pe care trebuie să-l amintesc. După 2014, când a început practic procesul de apropiere al R. Moldova de Uniunea Europeană, acordul de liber schimb, libera circulație: foarte mulți cetățeni, mai ales cei tineri, din Transnistria, cereau pașapoarte biometrice pentru a merge în Occident. Nu aș ști neapărat să disociez între voința individuală și efectele de moment ale propagandei, dar în ceea ce privește proiectele de perspectivă, în mod clar, cetățenii din R. Moldova știu că principalii parteneri economici, uneori în zone extrem de sensibile, cum este energia, sunt UE și România. Federația Rusă este pe locul 6. Concluzionând, mai mulți factori joacă din această perspectivă, dar în special un anumit tip de propagandă", a mai transmis Diaconescu.

Influențele proruse pierd din ce în ce mai mult teren, treptat, iar generațiile tinere sunt un exemplu important, în acest sens.

„Da, sunt elemente educaționale, percepții care sunt ținute în atenția opiniei publice, deși nu mai au relevanță, mai ales în ceea ce privește tinerele generații. Aceste percepții pot fi activate foarte ușor. Cetățenii din R. Moldova s-au aflat la intersecția dintre două zone cu interese extrem de diferite. Cea occidentală, a lumii libere și fostul spațiu CSI. În mod categoric, un stat care are astfel de probleme zilnic, sigur că are vulnerabilități și contradicții de tot felul", a precizat candidatul la prezidențiale.

Rusia a reprezentat o piedică în calea dezvoltării R. Moldova, de-a lungul timpului, avertizează Diaconescu.

„Nu a ajutat la dezvoltarea R. Moldova. Rușii au fost preocupați în special de poziționarea strategică și de proximitatea NATO. R. Moldova nu a fost sprijinită de Federația Rusă în termeni economici, efectivi, dar nici au fost foarte interesați în legătură cu ceea ce R. Moldova ar fi putut contribui, din perspectiva securității regionale. În momentul în care R. Moldova a intrat în negocieri cu UE, Rusia a introdus un regim de sancțiuni", a concluzionat Cristian Diaconescu, pentru Ziare.com.

Andrei Țăranu, politolog: „Cei din R. Moldova, furați în 1812 de la Moldova românească, au avut un alt tip de modernizare decât cel care s-a petrecut pe teritoriul actual al României"

Rusificarea a avut efecte importante în R. Moldova, mai ales până când Maia Sandu a obținut primul mandat de președinte, în 2020. Această influență se explică prin agresivitatea specifică fostului imperiu, avertizează politologul Andrei Țăranu.

„Cei din R. Moldova, furați în 1812 de la Moldova românească, au avut un alt tip de modernizare decât cel care s-a petrecut pe teritoriul actual al României. Ei nu au participat la istoria României decât 26 de ani, 1918-1944 - și aici un hiatus de 1 an, în 1940-1941. E complicat acest subiect, nu poate fi tratat superficial", a declarat analistul politic.

Succesul României în cazul referendumului din R. Moldova este menționat și de către politologul Țăranu. Însă, potrivit politologului, statul român nu și-a încheiat aici misiunea.

„Statul român a făcut foarte mult pentru R. Moldova, merită lăudat din acest punct de vedere. Eforturile trebuie să continue și trebuie să găsească modalități de a comunica aceste realități și cetățenilor din România, într-o altă manieră decât o fac cei din zona radicală.

R. Moldova și Ucraina cred că vor fi acceptate la pachet în Uniunea Europeană. Însă, trebuie să remarcăm un mic avantaj, cu prima șansă este R. Moldova, pentru că nu are război pe propriul teritoriu”, a declarat Andrei Țăranu, pentru Ziare.com.