Culmea rusofobiei

Trustia, elegii politikoase

Pe 14 aprilie, Rusia convoacă ședința Consiliului de securitate al ONU pentru a discuta „criza ucraineană” și manifestările de rusofobie de pe teritoriul Ucrainei. În loc să se lase eliberați repede, să iasă cu flori, să întâmpine cu pâine și sare armata rusă, pentru a preîntâmpina vărsările de sânge, ucrainenii se opun cu înverșunare, atacă și ucid mii de soldați, ofițeri și generali ruși nevinovați, altruiști, care vin spre ei cu sufletul deschis, cu iubire frățească, așa încât Putin s-a văzut nevoit să-și încalce cuvântul pe care l-a dat femeilor din Rusia, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii din anul trecut: că nu-i va trimite la război pe soții și fiii lor, decât pe cei care vor merge benevol în Ucraina, ca să se pricopsească cu vase de toaletă, mașini de spălat și altă tehnică menajeră.

Și dacă în primul an de război se credea că ucrainenii se opun armatei ruse fiindcă nu le este pe plac regimul democratic original, stabilit de Putin în Rusia, că țin la libertate, la pluralism și integrare europeană, acum, în al doilea an de lupte grele, iese la iveală adevăratul motiv al refuzului ucrainenilor de a capitula: rusofobia, adică teama primitivă de ruși. Ei nu au încredere în ruși, îi consideră deosebit de periculoși, nu îi recunosc popor frățesc. Mai mult, ei se cred superiori rușilor și îi tratează ca pe niște trădători pe confrații lor pragmatici, raționali, care colaborează cu militarii și administrația rusă în localitățile eliberate.

Ucrainenii sunt dispuși să înghețe, să flămânzească, să stea pe întuneric, dar nu admit să fie eliberați de ruși. Ceea ce e șovinism haholesc pur, umilitor pentru poporul rus. Iar în ultima vreme ucrainenii au inițiat o petiție prin care îi cer lui Zelenski să redenumească Rusia în Moscovia, cum s-a numit până în 1721, iar rușilor să li se spună moscali, ca până nu demult. Un asemenea grad de rusofobie nu s-a mai văzut, cam toate popoarele vecine cu Rusia se tem un pic de ruși, sincer vorbind, dar frica ucrainenilor de ruși depășește limitele normalului și e firesc să se discute la ONU despre ce-i de făcut în cazul lor.

Rusia va propune o rezoluție în care să li se recomande ucrainenilor să capituleze imediat, să depună armele și să se predea, așa încât armata rusă să-și poată îndeplini misiunea civilizatoare, stabilită de Putin, atunci când a anunțat începutul operației militare speciale: demilitarizarea și denazificarea Ucrainei.

În altă ordine de idei, comentând insuccesele armatei ruse pe frontul ucrainean, unii experți ruși au ajuns la concluzia că cineva le pune fluor în mâncare generalilor și ofițerilor ruși, pentru a le altera capacitățile mintale, a-i face să gândească mai greu și să comită erori de tactică și strategie militară. Nu este greu de priceput că o asemenea diversiune a fost organizată de serviciile speciale ucrainene, nu fără implicarea CIA.

Acum stau și mă gândesc cât de mult suferă Serghei Lavrov că nimic nu merge cum trebuie în vecinătatea apropiată a Rusiei: în timp ce el și-ar fi dorit ca protestele din Georgia să eșueze, iar cele din Republica Moldova să se încununeze cu succes, se întâmplă tocmai invers: a dat înapoi Bidzina Ivanișvili, dar nu cedează Maia Sandu. Din rusofobie, firește.

Al vostru chiclaz, antropologet, Ion Buraga.