„Creștere anormală” a numărului de alegători în R. Moldova cu cetățeni din Transnistria sau cu cei fără domiciliu, în preajma alegerilor prezidențiale din 2024 și a eventualului referendum constituțional: Recomandările „Promo-LEX” pentru autorități

Asociația „Promo-LEX” reclamă o „creștere anormală” și „contrară tendințelor demografice din societate” a numărului cetățenilor cu drept de vot incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA).

Mai exact, numărul cetățenilor cu drept de vot a crescut la alegerile locale generale din 2023 cu peste 16 505 de alegători față de scrutinul local din 2019, deși, începând cu anul 1999, în Republica Moldova se menține un spor natural negativ.

„Promo-LEX” a constatat, după ce a analizat conținutul RSA, că majorarea numărului total al alegătorilor se datorează creșterii numărului cetățenilor cu drept de vot în unitățile administrativ teritoriale din stânga Nistrului și a numărului de alegători fără domiciliu/ reședință. Totodată, în liste mai rămân cetățenii decedați peste hotare.

Potrivit analistului electoral al „Promo-LEX”, Igor Bucătaru, creșterea numărului alegătorilor în raioanele necontrolate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este, cel mai probabil, un fenomen artificial și se datorează faptului că, pe lângă înregistrarea la solicitare a noilor alegători, odată cu decesul cetățenilor din regiunea transnistreană, care sunt înscriși în Registrul de Stat al Populației, respectiv în RSA, aceștia nu sunt radiați decât la adresarea rudelor. Prin urmare, chiar dacă cetățeanul respectiv a decedat, el rămâne în calitate de alegător în RSA.

O altă problemă care afectează calitatea datelor din RSA, dar și a celor din listele electorale ține de cazul cetățenilor cu drept de vot decedați peste hotarele R. Moldova și ale căror documente confirmative privind decesul nu ajung la autoritățile din Republica Moldova. O soluție, în opinia expertului, ar fi elaborarea de către Comisia Electorală Centrală, Agenția Servicii Publice și autoritățile publice locale a unui mecanism comun, care ar permite efectuarea de modificări în RSA sub responsabilitatea APL în privința alegătorilor despre care se cunoaște în mod sigur că sunt decedați, dar care, din cauza lipsei documentelor confirmative, continuă să se regăsească în listele electorale.

O altă tendință îngrijorătoare este creșterea stabilă a numărului de alegători fără domiciliu/ reședință, care se datorează, în special, procesului de emigrare, dar și nedorinței unor cetățeni de a avea mențiuni de acest gen. Această tendință afectează numărul alegătorilor atribuiți la o anumită secție de votare. În prezent, persoanele fără domiciliu/ reședință nu pot vota la alegerile locale, însă la cele naționale (prezidențiale sau parlamentare) ei par a fi favorizați față de alegătorii cu domiciliu prin faptul că pot vota la orice secție de votare.

„Este foarte important ca autoritățile publice responsabile să comunice de pe acum societății despre eventualele riscuri și să sensibilizeze cetățenii aflați peste hotare despre necesitatea comunicării cu autoritățile Republicii Moldova. În contextul alegerilor prezidențiale din 2024 și în special al eventualului referendum constituțional, unde rata de participare va conta mult, calitatea listelor electorale rămâne a fi un subiect extrem de important. Recomandăm Comisiei Electorale Centrale să comunice proactiv cu societatea și părțile interesate pe acest subiect sensibil”, îndeamnă analistul electoral al „Promo-LEX”, Igor Bucătaru.