Comisia Europeană invită România să adere la Schengen și cere Consiliului UE să voteze această decizie pe 8 decembrie: Este timpul să spunem României „bine ați venit” în Schengen

Comisia Europeană a solicitat miercuri Consiliului Uniunii Europene să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen, subliniind că sub conducerea președinției cehe, la 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne va vota cu privire la participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne.

Într-o comunicare adoptată miercuri în Colegiul comisarilor, Comisia Europeană face un bilanț al realizărilor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Este timpul să spunem „bine ați venit” României, Croației și Bulgariei în spațiul Schengen, a declarat, într-o conferință de presă, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, invitând cele trei țări să adere la spațiul liberă circulație printr-un mesaj de bun venit rostit în română, croată și bulgară. „Consiliul trebuie să voteze cu unanimitate”, a continuat ea.

„A sosit momentul să permitem Bulgariei, României și Croației să devină membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, așa cum este dreptul lor. Continuarea întârzierilor în acest sens riscă să înstrăineze cetățenii acestor țări în mod nejustificat și într-un moment în care Europa trebuie să se unească mai mult. Un spațiu Schengen extins va face UE mai puternică, atât pe plan intern, cât și pe plan mondial”, a declarat și Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene.

Un spațiu Schengen extins va face Europa mai sigură

Conform sursei citate, de ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile.

Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Concluziile Comisiei Europene subliniază că România și Bulgaria îndeplinesc din 2011 criteriile de aderare la spațiul Schengen și că au continuat să pună în aplicare normele Schengen până în prezent

Bulgaria a instituit un management puternic al frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară prin intermediul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională și respectând principiul nereturnării.

România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării.

Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.

Această misiune voluntară de anchetă, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat faptul că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar că au consolidat în mod substanțial și aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.

În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită de verificare țintită de succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în materie de gestionare a frontierelor externe. Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că controalele la frontierele externe respectă obligațiile privind drepturile fundamentale. În special, Croația a înființat un mecanism de monitorizare independent în iunie 2021, care prevede o monitorizare independentă a drepturilor omului în ceea ce privește operațiunile legate de frontiere care implică migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord de extindere și consolidare a mecanismului de monitorizare independentă. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de Consiliul consultativ la 27 octombrie 2022.

Comunicarea Comisiei Europene a fost adoptată în contextul în care Consiliul Justiție și Afaceri Interne, formațiunea Consiliului UE care reunește miniștrii de resort din statele membre, va avea pe agenda reuniunii din 8-9 decembrie subiectul aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație, iar o decizie poate fi adoptată numai în unanimitate.

România și Bulgaria, țări care îndeplinesc criteriile tehnice din anul 2011, se bucură de susținerea Comisiei Europene și a Parlamentului European, dar nu și a tuturor statelor membre, Olanda manifestând rezervă, iar guvernul suedez întâmpinând în prezent o rezistență din partea opoziției din Parlament, în contextul în care executivul de la Stockholm este unul cu susținere minoritară în legislativ.

Citiți continuarea pe caleaeuropeana.ro