CINE este în spatele MITINGURILOR anti-guvernamentale din România. Cine sunt cei care sună mobilizarea şi din ce se finanţează

Fondatorii principalelor platforme care au iniţiat cele mai mari mişcări de stradă de după Revoluţie, au explicat, care este mecanismul desfăşurării unui protest de amploare sau cum se stabileşte locul şi data. Au răspuns şi la cea mai vehiculată întrebare: primesc bani prin fundaţiile lui George Soros?

La scurt timp după evenimentul din Colectiv, când mii de oameni au ieşit în stradă în semn de revoltă faţă reglementările care au permis să se întâmple tragedia, s-au format cele mai mari platforme civice, care iniţiază azi protestele împotriva Legilor Justiţei. Este vorba de platformele „Corupţia ucide” şi „Iniţiativa România”, ale căror lideri sunt Florin Bădiţă şi Mihai Poliţeanu, informează mediafax.ro.

„Ideea de la care a plecat <<Corpuţia ucide>> a fost că foarte multă lume discuta în acele zile, imediat după Colectiv, despre lucruri mici, mărunte, cum ar fi interzicerea artificiilor în spaţiile închise. Din punctul meu de vedere problema era alta, mult mai gravă, şi anume că în acel club au intrat aproape 600 de oameni, având o capacitate mult mai mică, cu o singură ieşire, tocmai pentru că cineva a dat o şpagă sau cineva nu a controlat acel club. Din acest motiv am făcut pagina, ca să arăt cum ucide corupţia”, a declarat, pentru Mediafax, Florin Bădiţă, fondatorul paginii de Facebook „Corupţia Ucide”.

Potrivit acestuia, pagina are în prezent 99.000 de followers şi în jur de 20 de editori şi administratori. „Dintre aceştia, cei care sunt publici sunt Angi Şerban, Aexandru Socol şi Oana Dobre”, precizează Bădiţă.

Tot la scurt timp după „Colectiv” s-a înfiinţat şi platforma „Iniţiativa România”, iar cel care i-a pus bazele este Mihai Poliţeanu, fost consilier politic al Monicăi Macovei.

„Opţiunile la momentul respectiv (n.r. – imediat după Colectiv) erau fie să facem un partid politic, dar ne-am gândit că nu avem resurse umane, nu aveam notorietate, nu avem resurse financiare şi nu aveam o echipă. Am abandonat ideea, mai ales că aveam convingerea că vor apărea multe partide politice noi. A doua opţiune era să facem un ONG clasic, însă ne-am gândit că în contextul în care toată lumea aştepta schimbarea clasei politice şi a modului în care se făcea politică ar fi fost prea puţin să facem doar un ONG. Ca atare, am decis să rămânem doar la nivel informal o perioadă, dar să formăm, la momentul respectiv, un grup civico-politic, în primă fază ca un proiect pilot pentru Bucureşti”, a explicat Poliţeanu, pentru Mediafax.