Cinci cauze frecvente ale obezităţii infantile: EVITAȚI aceste alimente și obiceiuri

Un studiu recent, condus de M.F. Rolland Cachera de la INSERM, demonstreză că acei copii care, înaintea vârstei de doi ani, au consumat prea multe proteine şi prea puţine lipide prezintă cea mai accentuată obezitate. De aceea, în primii ani de viaţă, se recomandă un consum preponderent de lipide, nu de proteine. Obezitatea poate fi evitată prin diversificarea alimentaţiei, începând cu luna a cincea sau a şasea de viaţă şi prin administrarea de lapte integral până la vârsta de doi ani.

Pe măsură ce copilul creşte, alimentaţia bogată în lipide şi acizi graşi esenţiali, dar săracă în proteine, trebuie să se modifice, devenind săracă în lipide şi bogată în proteine şi glucide. Din păcate, adesea se înregistrează situaţia inversă. Copiii mici primesc o hrană cu conţinut mare de proteine, iar cei mai mari mănâncă prea gras şi prea dulce: hamburgeri, cartofi prăjiţi, biscuiţi, floricele de porumb etc. şi au acces aproape permanent la frigider.

Televizorul – prezent în orice cămin, acesta favorizează alimentaţia compulsivă: copiii mănâncă, fără să-şi dea seama, pungi întregi de chipsuri sau de covrigei, în timp ce se uită la desene animate sau la emisiunea preferată.

Lipsa activităţii fizice – pierzând ore în şir în faţa televizorului, corpul arde mult mai puţine calorii decât atunci când facem mişcare. Înlocuind fotbalul sau mersul pe bicicletă cu desenele animate şi jocurile pe calculator, copiii tind să se îngraşe, la fel ca părinţii lor de altfel.

Lipsa de somn – hormonul de creştere intervine în procesul de eliminare a excesului de masă corporală grasă. El este secretat numai în timpul somnului nocturn. În consecinţă, copiii care nu dorm suficient pot înregistra un deficit al acestui hormon de creştere şi de slăbire.

Părinţii excesiv de protectori – copiii singuri la părinţi sau cei proveniţi dintr-un cuplu divorţat sunt adesea mai cocoloşiţi decât ceilalţi. Inconştient, adulţii încearcă să compenseze sentimentul de frustare, oferindu-le mâncare în cantitate excesivă, or, primul gest al mamei faţă de copilul ei este acela de a-l hrăni.

Între sensurile cuvintelor „hrană” şi „dragoste” nu există un semn al egalităţii. Nu încercaţi să-i oferiţi posibilitate copilului Dvs. să-l creeze!

Mihail Ghilan, medic igienist la Centrul de Sănătate Publică al mun. Chișinău