China își accelerează despărțirea de Windows 10: instituțiile de stat trec pe distribuții Linux dezvoltate local

China renunță treptat la Windows 10 în anumite instituții guvernamentale și îl înlocuiește cu sisteme de operare dezvoltate local, în principal distribuții Linux, pe fondul eforturilor Beijingului de a reduce dependența de tehnologiile americane și de a-și întări controlul asupra infrastructurii digitale.

Autoritățile de la Beijing anunță că o serie de agenții guvernamentale au început procesul de migrare de la Windows 10 către distribuții Linux concepute în China. Prin această măsură se urmărește accelerarea unei politici inițiate de mai bine de un deceniu, menită să limiteze utilizarea tehnologiilor străine în administrația publică și să consolideze capacitatea țării de a-și gestiona independent resursele informatice.

Decizia este luată în contextul unor tensiuni tot mai accentuate între China și Statele Unite ale Americii. Beijingul își promovează tot mai hotărât conceptul de suveranitate digitală, în timp ce Microsoft își reduce treptat prezența pe piața chineză, fără a anunța totuși o retragere completă. Astfel, dinamica geopolitică și cea tehnologică se împletesc, influențând direct strategiile digitale ale Chinei.

Tranziția progresivă de la Windows la sisteme bazate pe Linux se înscrie într-o strategie mai veche a autorităților chineze. Acestea consideră sistemele de operare, programele de birou și infrastructurile informatice utilizate de aparatul administrativ drept componente esențiale ale securității și suveranității naționale. În logica Beijingului, controlul asupra acestor tehnologii nu mai este doar o chestiune de eficiență, ci și una de apărare a intereselor de stat.

În 2014, China interzisese deja utilizarea Windows 8 pe calculatoarele administrației centrale. Apoi, în 2019, o directivă a cerut administrațiilor și instituțiilor publice să înlocuiască treptat echipamentele și software-ul provenite din străinătate cu soluții dezvoltate pe plan intern sau aflate sub control chinez.

Recent, Beijingul a făcut un nou pas înainte și a solicitat anumitor agenții guvernamentale să renunțe explicit la Windows în favoarea unor distribuții Linux locale. Oficialii chinezi și-au exprimat îngrijorarea față de securitatea datelor atunci când acestea sunt gestionate prin sisteme de operare asupra cărora statul nu deține control deplin, ceea ce a alimentat dorința de trecere la platforme interne.

Totuși, China continuă să utilizeze și o versiune adaptată de Windows, numită „China Government Edition”. Aceasta a fost dezvoltată de C&M Information Technologies (CMIT), o societate mixtă creată în 2016 între Microsoft și grupul de stat China Electronics Technology Group, tocmai pentru a răspunde preocupărilor privind securitatea și conformitatea cu standardele locale.

Această ediție personalizată beneficiază de un regim special de actualizări, de eliminarea unor servicii orientate către consumatorii obișnuiți și, mai ales, de suport pentru standardele criptografice chineze. Astfel, autoritățile au încercat să reducă riscurile percepute, fără a renunța complet la ecosistemul Windows, cel puțin într-o primă etapă a strategiei.

Microsoft a transmis că nu are cunoștință de incidente de securitate care să fi afectat acest produs. Compania a subliniat că „China Government Edition” continuă să primească actualizări constante de securitate, menite să răspundă preocupărilor exprimate de autoritățile chineze cu privire la protecția datelor și reziliența sistemului de operare folosit în administrație.

Până acum, guvernul chinez nu a anunțat oficial ce versiuni de Linux vor înlocui Windows 10 în instituțiile publice. Totuși, mai mulți furnizori chinezi sunt considerați candidați, într-o competiție menită să consolideze ecosistemul local de soluții open-source și să asigure compatibilitatea cu cerințele stricte ale aparatului administrativ.

Decizia Chinei amintește de măsurile luate de unele administrații europene, care au intensificat eforturile de a se desprinde de soluțiile americane după schimbările politice de la Washington. Suveranitatea digitală a devenit o temă tot mai importantă și în Europa, iar exemplul chinez este adesea privit ca un caz de referință.

Mai multe landuri germane, Ministerul Afacerilor Digitale din Danemarca și servicii digitale interministeriale din Franța au inițiat sau anunțat migrarea de la Windows și programele Microsoft către Linux și soluții open-source. Motivația principală invocată a fost nevoia de control mai mare asupra infrastructurilor IT și reducerea dependenței de furnizori extraeuropeni.

La nivelul Uniunii Europene, unde ecosistemul digital rămâne puternic dependent de software și servicii cloud furnizate din afara Uniunii, în special din Statele Unite, au fost lansate proiecte pe termen lung dedicate consolidării suveranității în domeniul cloud-ului, al software-ului open-source și al inteligenței artificiale. Aceste inițiative încearcă să creeze alternative viabile la marile platforme globale.

Beijingul își întărește și el această politică pe măsură ce relațiile cu Statele Unite continuă să se deterioreze. Anunțul privind abandonarea treptată a Windows 10 în favoarea distribuțiilor Linux apare într-un climat marcat de riscuri geopolitice crescute, care i-au determinat pe marii giganți tehnologici americani, inclusiv Microsoft, să-și reducă semnificativ activitățile din China.

În ultimii ani, compania din Redmond a închis cel puțin 15 birouri și societăți mixte pe teritoriul chinez. La un moment dat, Microsoft ar fi analizat chiar și o retragere totală în 2023, unii directori apreciind că riscurile geopolitice ajunseseră să fie prea mari comparativ cu veniturile generate de piața locală.

În cele din urmă, compania a decis să rămână în China, deși într-o formă restrânsă. În 2024, piața chineză ajunsese să reprezinte în jur de 1,5% din cifra de afaceri mondială a Microsoft, o pondere relativ mică, dar totuși semnificativă pentru strategia globală a gigantului american.

In 2025, Microsoft a încetat activitățile chineze ale Wicresoft, societatea mixtă înființată în 2002, a închis laboratorul de IoT și inteligență artificială din Shanghai și a redus substanțial echipele asociate serviciului Azure. Aceste decizii au marcat o etapă nouă în restrângerea prezenței sale pe această piață.

Pe măsură ce administrația americană a înăsprit controalele la export pentru semiconductori, sisteme de inteligență artificială și alte tehnologii avansate, activitățile Microsoft în domeniul cloud și al inteligenței artificiale pe teritoriul chinez au fost, în practică, limitate. Aceste restricții au contribuit la accelerarea eforturilor Beijingului de a-și construi propriile alternative tehnologice și de a reduce influența companiilor străine în infrastructura sa digitală.