Cercetătorii au descoperit de ce ne albește părul

Oamenii de știință au descoperit mecanismul prin care părul începe să se albească odată cu înaintarea în vârstă, ocazie cu care ar putea dezvolta noi tratamente prin care să stopeze acest proces sau să îl facă reversibil. De asemenea, au observat și cum stresul poate declanșa încărunțirea prematură.

Un nou studiu a scos la iveală că, din motive necunoscute încă, anumite celule stem responsabile cu menținerea culorii părului, se pot bloca pe măsură ce organismul îmbătrânește.

Melanocitele (McSC) cedează mai devreme decât alte celule stem adulte, ceea ce duce la încărunțirea părului, atât în cazul majorității oamenilor, cât și al șoarecilor. Acest tip de celule stem au o capacitate unică de a se deplasa între compartimentele de creștere din foliculii firelor de păr. Însă, odată cu înaintarea în vârstă își pierd motricitatea.

Cercetarea, condusă de specialiști de la Școala de Medicină Grossman a Universității din New York (NYU), s-a concentrat pe celulele din pielea șoarecilor care se găsesc și la oameni, numite celule stem melanocite sau McSC.

Dacă descoperirile sunt valabile și în cazul oamenilor, oamenii de știință susțin că ar putea crea o metodă prin care să inverseze sau să prevină albirea părului.

Culoarea părului se formează dacă grupurile nefuncționale de melanocite, dar aflate într-un proces continuu de multiplicare în foliculii de păr, primesc semnalul de a deveni celule mature pentru a crea pigmenții proteici responsabili de culoare.

Studiu, publicat în revista Nature pe 19 aprilie 2023 și citat de Hotnews, a arătat că melanocitele au o plasticitate remarcabilă. Acest lucru înseamnă că în timpul creșterii normale a firelor de păr, astfel de celule se mișcă continuu înainte și înapoi, pe măsură ce tranzitează compartimentele foliculului de păr în curs de dezvoltare. În interiorul acestor compartimente, melanocitele sunt expuse la diferite niveluri de semnale proteice care influențează maturizarea.

Potrivit constatărilor, pe măsură ce firele de păr îmbătrânesc, cad și apoi cresc, în mod repetat, un număr tot mai mare de McSC se blochează în compartimentul celulelor stem numit bulbul firului de păr. Ele rămân acolo, nu se maturizează și nu se întorc în locația lor inițială unde ar fi fost forțate să se regenereze în celule pigmentare.

Coordonatorul studiului, Qi Sun, doctorand la NYU Langone Health din New York, a declarat: „Studiul nostru se adaugă la lista de dovezi referitoare la modul de funcționare al melanocitelor, celulele stem responsabile pentru culoare părului. Dacă se dovește că ele funcționează la om, așa cum se întâmplă în cazul șoarecilor de laborator, există o potențială metodă prin care albirea părului să fie inversată sau prevenită. Acest lucru ar presupune stimularea celulelor blocate în bulbii firelor de păr să se deplaseze din nou între compartimentele foliculilor”.

Cercetătorii intenționează să investigheze mijloacele de restabilire a mișcării melanocitelor sau de a le muta fizic înapoi în compartimentul foliculilor, unde pot produce pigment.

Stresul, o cauză a albirii premature a părului

Încărunțirea părului poate fi cauzată și de stresul extrem, nu doar de îmbătrânire, potrivit unui alt studiu, publicat în revista Nature.

Experimentele unei echipe de cercetători de la Universitatea Harvard au scos la iveală că nivelul crescut de stres determină hiperactivitatea sistemului nervos simpatic, care este responsabil pentru răspunsul rapid involuntar al organismului la situații periculoase sau stresante. Acest lucru, la rândul său, conduce la epuizarea rapidă a melanocitelor, cauzând pierderea pigmentului firelor de păr.

Dr. Ya-Chieh Hsu, autorul principal al studiului, a declarat: „Înțelegând modul exact prin care stresul afectează celulele stem care regenerează pigmentul (melanocitele), reprezintă un prim pas esențial către un eventual tratament care poate opri sau inversa impactul negativ al stresului. Însă, mai avem multe de învățat în acest domeniu”.

Colaborând cu oameni de știință din întreaga lume, echipa de la Harvard a expus șoarecii de laborator la diferite tipuri de factori de stres, inclusiv durere și stres psihologic, în timpul diferitelor faze ale creșterii părului.

S-a descoperit că fiecare factor de stres provoacă epuizarea melanocitelor ducând, în cele din urmă, la apariția primelor fire de păr albe. În urma investigațiilor ulterioare, autorii au descoperit că stresul a activat sistemul nervos simpatic, declanșând eliberarea unui neurotransmițător numit noradrenalină.

S-a observat apoi că noradrenalina determină melanocitele să se îndepărteze de foliculii de păr, ducând astfel la pierderea culorii. Echipa de cercetători a căutat apoi gene a căror expresie a fost alterată cel mai mult în timpul situațiilor stresante și au ajuns la o genă care codifică o proteină numită CDK.

Când șoarecii au fost injectați cu un medicament care oprește codificarea CDK, cercetătorii au descoperit că au prevenit pierderea culorii firelor de păr.