Centrul Unic de Gestionare a Crizei REFUGIAȚILOR, reorganizat. Agențiile ONU au început implementarea a două programe de susținere financiară atât pentru refugiați, cât și pentru familiile care găzduiesc refugiații

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis astăzi, 31 martie 2022, să reorganizeze Centrul Unic de Gestionare a Crizei (CUGC). Centrul rămâne în subordinea CSE, iar noul șef CUGC a fost desemnat colonelul Adrian Efros, șeful Direcției logistice de la Marele Stat Major al Armatei Naționale.

Decizia vine după ce mai mult de o lună de la începutul războiului în Ucraina. Centrul creat de CSE pe 28 februarie a asigurat ajutor imediat cetățenilor din Ucraina ajunși în R. Moldova.

Potrivit secretarului general al Guvernului, Dumitru Udrea, centrul a reușit să stabilească mecanisme și procese bine definite, care au consolidat reacția de răspuns a Executivului la criza provocată de războiul din Ucraina. Astfel, în această perioadă, circa 50 de mii de refugiați din Ucraina au fost cazați temporar în cele peste 100 de centre de plasament autorizate și adăposturi de urgență. De asemenea, începând cu astăzi, 31 martie, cheltuielile bugetare pentru alimentație în centrele de plasament, adăposturile de urgență și centrele de triere sunt asigurate în totalitate din surse externe.

„Din nefericire, războiul în Ucraina nu s-a terminat, iar R. Moldova simte deja consecințele sale, așa cum mai persistă consecințele inflaționiste, ale crizei energetice și ale celei provocate de pandemia COVID-19. În acest sens, în continuare, împreună cu echipa ne vom concentra pe măsuri și politici menite să atenueze impactul acestor crize asupra cetățenilor țării noastre și să transformăm aceste crize în oportunități de dezvoltare pentru țară”, a precizat Dumitru Udrea, în cadrul unei conferințe de presă.

La rândul său, colonelul Adrian Efros a menționat că scopul principal al centrului este de a eficientiza procesele interinstituționale. „Centrul își va mobiliza eforturile în continuare pe funcționarea centrelor de plasament autorizate, asigurarea transportului pe segmentul de frontieră moldo-ucrainean pentru refugiați, dar și transferarea acestora pe cale aeriană, feroviară și rutieră spre destinații din Uniunea Europeană. O prioritate rămâne în continuare colaborarea cu agențiile ONU”, a spus colonelul.

Autoritățile au mai declarat că, în ultima lună, peste 60 000 de refugiați au ajuns pe cale aeriană, terestră și feroviară în România și alte destinații, cum ar fi Lituania, Germania, Polonia, Israel, Austria, Turcia și Bulgaria.

Din 24 februarie și până acum, R. Moldova a recepționat ajutoare umanitare din câteva surse importante, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, contul unic trezorerial deschis de Ministerul Finanțelor la începutul crizei - donații de la persoane fizice și juridice din republică și de peste hotare, cât și donații bănești de la alte state - peste 58 de milioane de lei și aproape 300 de loturi de ajutoare umanitare.

În această perioadă, din depozitul de la Vatra au fost distribuite 82 de loturi de produse alimentare și nealimentare către centre de plasament și APL-uri de nivelul I. Iar în această săptămână, agențiile ONU au început implementarea a două programe de susținere financiară atât pentru refugiați, cât și pentru familiile din țara noastră care găzduiesc refugiații.

Totodată, 25 de instituții medico-sanitare publice au primit ajutoare medicale și peste 6 800 de refugiați au solicitat asistență medicală urgentă, primară și spitalicească. De asemenea, 15 lucrători medicali din Ucraina au primit permisiunea de a activa în cadrul instituțiilor medicale din R. Moldova pe perioada stării de urgență.

Ministerul Educației și Cercetării a elaborat cadrul de reglementare a modului de școlarizare a copiilor din familiile refugiate. În prezent, peste 2 000 de copii frecventează școlile și grădinițele din R. Moldova.