Cel puțin unul din cinci angajați din R. Moldova muncește la negru: „O cifră prea mare pentru Republica Moldova”

Cel puțin unul din cinci angajați din R. Moldova muncește la negru. Pierderile anuale ale bugetul de stat, ca urmare a muncii informale, se ridică la aproximativ 15 miliarde de lei, potrivit experților. Subiectul a fost abordat astăzi în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”, organizate de centrul analitic specializat în cercetări economice, Expert Grup.

Lucrările conferinței au fost deschise de președinta Maia Sandu, care a subliniat, în discursul său, importanța eradicării muncii la negru ce afectează negativ întreaga societate moldovenească. Combaterea muncii informale trebuie să reprezinte un efort comun al statului, angajatorilor și cetățenilor, a menționat Maia Sandu.

„Munca la negru este o mare nenorocire când ajungi la vârsta de pensionare. Din păcate, pentru mulți pensionari astăzi este prea târziu să rezolvi această problemă, dar pentru foarte mulți alții, și conform datelor statistice asta înseamnă cel puțin unul din cinci angajați astăzi, este momentul potrivit ca să rezolvăm această problemă, pentru ca ei să nu ajungă în aceeași situație mai târziu. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în 2021 aveam circa 200 de mii de oameni în această categorie (care lucrează la negru n.r.). O cifră prea mare pentru țara noastră”, a spus Maia Sandu,citată de Radio Chișinău.

Pentru mediul de afaceri munca nedeclarată înseamnă concurență neloială, iar pentru stat - pierderea veniturilor din impozite ce afectează dezvoltarea țării. În anul 2022, deficitul la bugetul asigurărilor sociale reprezintă peste cinci miliarde de lei, și ar putea și mai mare în anii următori, potrivit șefei statului.

Una dintre problemele majore în combaterea fenomenul este gradul redus de identificare a companiilor care oferă salarii în plic, a menționat Ministrul Muncii, Marcel Spătari. Oficialul a comparat situația cu cea înregistrată în România.

„România, care are o economie de șase ori mai mare, identifică în jur de șase mii de cazuri de muncă nedeclarată pe an. Dacă ar fi să ne comparăm, noi ar trebui să identifică circa o mie. În realitate se identifică însă mai puțin de 80 de persoane care lucrează la negru. Cum putem să abordăm acest fenomen dacă noi știm că el există, Biroul de Statistică face calcule, experții calculează pierderi anuale de 15 miliarde, noi găsim însă doar 80 de oameni care muncesc la negru. Nu e vorba de a penaliza acești oameni, ci de a identifica și lucra cu companiile care practică munca la negru”, a declarat Marcel Spatari.

Sectorul construcțiilor și cel agricol ar fi domeniile cu cea mai mare rată a salariilor plătite ilegal, potrivit experților.

Consolidarea inspecției muncii și elaborarea unui mecanism de subvenționare a creșterilor salariale pentru a stimula conformarea voluntară a angajatorilor, sunt printre acțiunile întreprinse de autorități cu sprijinul partenerilor externi, a mai spus Marcel Spătari. Mecanismul are menirea de a înălbi salariile gri, adică acele salarii plătite jumătate legal, jumătate în plic.

La eveniment a participat și ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău Janis Majeiks care a vorbit despre susținerea Uniunii Europene pe calea reformelor, inclusiv în domeniul combaterii economiei tenebre.

Rodgers Chawani, Reprezentantul Permanent al FMI în Republica Moldova a apreciat determinarea autorităților de la Chișinău, care în pofida multiplelor crize prin care trece țara în ultima perioadă, lucrează la adoptarea politicilor de stat. Oficialul a menționat că în combaterea fenomenului muncii la negru este nevoie de o abordare holistică, de îmbinare a eforturilor tuturor instituțiilor, ministerelor inclusiv sprijinului partenerilor externi ai Rep. Moldova.

Combaterea mai eficientă a muncii la negru în R. Moldova ar putea duce la creșterea pensiei minime până la 3 500 de lei, renovarea anuală a circa 100 de grădinițe și a circa 80 de km de drum, mai spun autoritățile.

Potrivit legii, angajatorul poate fi amendat cu până la 15 mii de lei în cazul în care la compania sa sunt depistați muncitori care nu sunt angajați oficial.