Ce se întâmplă în corpul nostru când consumăm alcool

Suntem conştienţi de faptul că alcoolul, consumat moderat, ne dă o stare euforică, ne face mai plângăcioşi sau mai zâmbăreţi, ne provoacă foame sau dureri de cap, dar cam la asta se limitează cunoştinţele noastre şi, de multe ori, ignorăm ceea ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru pentru a provoaca aceste reacţii.

Chiar şi în cele mai mici doze, alcoolul poate afecta creierul, circulaţia sângelui şi sistemul imunitar. Consumat în doze mici spre moderate, el asigură o viaţă mai lungă şi o inimă mai puternică.

Experţii au estimat că un pahar de alcool este suficient pentru femei şi două sunt de ajuns pentru bărbaţi. Dar în doze mari poate aduce daune permanente asupra corpului nostru.

Concentraţia alcoolului în sânge poate fi influenţată de mai mulţi factori precum sexul consumatorului şi masa corporală a acestuia.

Experţii ne sfătuiesc să alternăm băuturile alcoolice cu cele non-alcoolice de fiecare dată când plănuim să bem mai mult, deoarece alcoolemia este afectată în mod direct de volumul apei din corp şi ajută împotriva deshidratării.

Stomac

Alcoolul este descompus de două tipuri de enzime. Prima se găseşte preponderent în stomac şi transforma etanolul (alcoolul pe care noi îl bem) în acetaldehidă, o substanţă toxică, ce trece mai departe în ficat. Dacă mâncaţi înainte de a consuma alcool, este cu atât mai bine, deoarece acesta trece mai greu prin stomac, unde enzimele au timp sa îl descompună cât mai mult. Datorită acestui lucru, ne îmbătăm mai greu şi ne apărăm şi stomacul, care, dacă este iritat, ne provoacă greţuri şi chiar vomă. De asemenea, din cauza faptului că alcoolul conţine multe calorii, fără a constitui ceva cu adevărat hrănitor, corpul nostru este păcălit să simtă nevoia de a mânca.

Ficatul

Ficatul este responsabil cu cea de-a doua parte a descompunerii alcoolului. De reţinut este faptul că, indiferent de cât de mult alcool bei, ficatul nu poate metaboliza decât o anumită cantitate pe oră. În plus, viteza metabolismului este diferită de la individ la individ şi este influenţată şi de sexul consumatorului şi de cantitatea de alimente pe care acesta o are în stomac, iar anumite grupuri de oameni întâmpină multe greutăţi deoarece au mai puţine enzime sau chiar deloc. Din cauza acumulării de acetaldehidă apar simptomele precum creşterea pulsului, transpiaraţia, înroşirea feţei, greţurile şi voma.

Inima

Deşi nu există dovezi ştiinţifice concludente referitoare la intensificarea bătăilor inimii, experţii sunt de părere că alcoolul le influenţează în mod direct, iar acest lucru se întâmplă în special celor care nu beau în mod regulat.

Sistemul circulator

Alcoolul este cunoscut ca fiind un vasodilatator, ceea ce înseamnă că măreşte vasele de sânge, provocând îmbujorarea şi senzaţia de căldură din corp.

Sistemul imunitar

Sistemul imunitar are două părţi: una luptă pentru a ţine la distanţă bolile, în timp ce cealaltă se ocupă de germenii şi de bacteriile deja pătrunse în sistem. Din cauza faptului că alcoolul le suprimă pe ambele, eşti complet expus pericolelor. Din fericire, potrivit cercetătorilor, acest efect ţine 24 de ore de la momentul ingerării lui.

Rinichii

Corpul produce un hormon numit vasopresină, care are rolul de a redirecţiona apa, din rinichi înapoi în corp. Prezenţa alcoolului îl suprimă şi face ca acesta să fie trimis direct în vezică.

Vezica

În afară de apa ce este redirecţionată de către rinichi, vezica se confruntă şi cu restul fluidelor secretate, deoarece alcoolul are rolul unui diuretic natural. Din această cauză, simţim nevoia să mergem mai des la toaletă atunci când consumăm alcool. Cu cât bei mai mult, cu atât creşte aportul de fluide, iar vasopresina fiind suprimată, face ca vizitele la baie să fie mai dese.