Ce mai scriu răspândacii MOSCOVEI după întâlnirea Iohannis-Trump

Sursa: ziare.com

George Mioc, CEO

S-au aruncat pe piaţă destule analize după ce preşedintele României a fost la Casa Albă, dar eu aş vrea să remarc un subiect peste care cred că s-a trecut prea uşor: s-a dezumflat propaganda rusă, care ne demoraliza anunţând că Trump va bate palma cu Putin şi va abandona România.

O observaţie: această propagandă a fost cu atât mai credibilă cu cât, adesea, ea era difuzată de oameni de bună credinţă.

Am fost unul dintre cei care au avut încredere şi l-au votat pe Trump, la fel ca mulţi alţi români stabiliţi în SUA. Nicio clipă nu am crezut că republicanii se vor înţelege cu Moscova.

A fost şi mai clar în momentul în care noua administraţie republicană şi-a adus în echipă nişte duri precum generalul Mattis, care conduce Pentagonul, sau generalul McMaster, care a preluat funcţia de consilier pe securitate naţională.

Citeam însă uluit, în presa de la Bucureşti, în toamna lui 2016, analizele unor mari jurnalişti care anunţau apocalipsa după Trump şi-l certau pe preşedintele Iohannis pentru că îi face pe plac.

„Frica de o retragere de facto a Americii a produs şi reacţia cam slugarnică a preşedintelui Iohannis (...) În traducere, comunicatul sună cam aşa: noi ştim că aţi ameninţat în campanie că SUA vor apăra doar aliaţii NATO care respectă angajamentul de a cheltui minim 2% din PIB pe apărare, şi iată că România face asta, aşa că să ne aveţi în vedere (...) Mi se pare o poziţie cam prea adusă de spate”, scria, la 9 noiembrie 2016, Cristian Pantazi.

Am ales acest comentariu, al unui jurnalist corect, care a pus o întrebare excelentă la conferinţa de presă de la Casa Albă, şi pentru că, din greşeală, s-a dovedit a fi profetic: (şi) pentru că România şi-a îndeplinit promisiunile asumate în cadrul NATO a fost posibilă o discuţie atât de bună între Trump şi Iohannis.

Astfel că acelaşi ziarist Pantazi a scris acum câteva zile: „Cel mai mare câştig pentru România e ancorarea şi mai puternică în relaţia cu SUA. Ştiu că Iohannis a cerut-o, acum avem certitudinea că Trump a acceptat cererea (...) Iohannis se întoarce acasă cu o mare victorie simbolică”.

De profesorul universitar Valentin Naumescu, care a decretat că Trump e un incult care va desfiinţa NATO, nici nu mai vorbesc.

Ce ar mai fi de spus?

Oamenii mai greşesc şi e bine că, până la urmă, unii dintre ziarişti au ieşit de sub influenţa unei propagande ruseşti care nu avea decât un scop: să semene discordie între aliaţii din NATO şi să sugereze europenilor că au fost abandonaţi de SUA, deci trebuie să fie mai tandri în relaţia cu Moscova sau să-şi facă armata proprie.

Cât de pregătiţi sunt germanii - nici nu discutăm de alte naţiuni - de un conflict serios s-a văzut la manevrele de anul trecut, din ţările baltice, când soldaţii doamnei Merkel au rămas fără muniţie (sursa: Wall Street Journal, 10 iunie).

Odată ruptă această vrajă otrăvită, despre Trump şi NATO, ceea ce cred că ar trebui să facă ziariştii oneşti este să fie foarte atenţi ca guvernarea PSD să nu între - aşa cum a mai procedat - în trena Rusiei.

Da, bugetul de stat prevede că se alocă 2% din PIB pentru apărare, dar important este şi să fie cheltuiţi toţi banii, şi cum sunt cheltuiţi. Toate achiziţiile majore de armament, de la fregate la sisteme antirachetă, sunt mult întârziate.

Opinia publică din România a trecut prea uşor peste conflictul din aprilie dintre Liviu Dragnea şi şeful Statului Major General, generalul Ciucă, în legătură cu achiziţia unui sistem de rachete: şeful PSD s-a supărat foarte tare când a auzit că Ministerul Apărării vrea să cumpere sistemul Patriot, furnizat de compania americană Raytheon.

Problema nu este ţara din care se cumpără aceste sisteme, ci faptul că PSD vrea să nu rateze vreun comision care ar putea apărea de pe urma unei astfel de achiziţii. Domnul Dragnea poate uită că, aici, în SUA, este în vigoare una dintre cele mai dure legi care pedepseşte companiile care dau mită pentru a obţine contracte în străinătate...

Mă tem, deci, că PSD va achiziţiona armament nu cu gândul la soarta militarilor români, ci la posibilitatea de a şifona cât mai mulţi bani.

Pentru România, cea mai mare primejdie vine din interior şi de ea ne putem proteja doar noi, românii. Cât de periculos pentru siguranţa naţională este fenomenul corupţiei o demonstrează faptul că un ins încărcat cu secrete de stat, Sebastian Ghiţă, a fugit direct în braţele unui aliat al Moscovei, preşedintele Serbiei, Alexandr Vucic.

Corupţie înseamnă spitale de stat care omoară oamenii cu zile, înseamnă un sistem de educaţie care produce sclavi pentru plantaţiile pesediste, înseamnă o reţea energetică decrepită, care se prăbuşeşte la prima furtună.

Aceasta este cea mai mare primejdie pentru România, cea mai mare vulnerabilitate care poate fi exploatată de Putin şi de ea nu ne pot apăra militarii americani.

Sursa: ziare.com