Cartea ce „completează un gol imens în știinţa noastră istorică”: „Istoria Basarabiei, Vol. II: În zorii civilizației românești. De la mijlocul mileniului I până la formarea statului medieval centralizat la români”, lansată la Chișinău

Monografia „Istoria Basarabiei, Vol. II: În zorii civilizației românești. De la mijlocul mileniului I până la formarea statului medieval centralizat la români”, semnată de Ion Țurcanu, a fost lansată miercuri, 16 noiembrie, în Sala de Conferințe a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Potrivit specialiștilor, această lucrare „vine să completeze un gol imens în știinţa noastră istorică”.

Lucrarea reprezintă o sinteză academică bazată pe cele mai noi realizări istoriografice și surse istorice (scrise, arheologice, lingvistice, antropologice etc.) privind procesul formării civilizației românești și a statului medieval în provincia istorică a Basarabiei.

Monografia cuprinde trei compartimente de bază:

I. Spațiul pruto-nistrean în a doua jumătate a mileniului I (sec. VII-X);

II. Teritoriul dintre Prut și Nistru în primele secole ale mileniului II (sec. al XI - începutul sec. al XIV);

III. Originea numelui Basarabia.

Monografia expune o viziune originală a autorului privind procesul istoric medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean și contribuția populației autohtone la formarea civilizației românești.

Primul volum, intitulat „Istoria Basarabiei. Vol. 1: Preludii. Din paleolitic până la sfârşitul Antichităţii”, a fost lansat în noiembrie 2016 și cuprinde perioada cea mai întinsă din trecutul spațiului dintre Prut și Nistru – de la începutul epocii de piatră, aproximativ 1,5 mil. de ani în urmă, și până la apusul civilizației antice, respectiv secolele IV-VI e.n. Partea I, intitulată Epoca pietrei, pune în lumină apariția și evoluția societății umane, evoluția tipului fizic al omului, progresul tehnologic, marile transformări în relațiile sociale și cultura spirituală.

În partea a II-a, „Epoca metalelor”, identificată cu protoistoria, sunt descrise culturile bronzului de pe teritoriul Basarabiei, apoi semnalate mărturiile referitoare la civilizația tracică din acest spațiu și cele vizând prezența aici a sciților.

Partea a III-a, „Antichitatea clasică”, cuprinde istoria cetăților greco-romane Tyras și Nikonion de la Nistrul de Jos, mărturii ale civilizației geto-dacice, terminându-se cu descrierea modului de viață al populației locale daco-romanice de la sfârșitul Antichității și începutul Evului Mediu.