CANICULĂ // Care este pragul de rezistență al organismul uman la temperaturile extreme?

„Căldură mare, monșer!” nu mai constituie, de ani buni, o simplă replică desprinsă din nemuritoarele scrieri caragialenești. Și asta pentru că, odată cu schimbările climatice, resimțite din plin cu fiecare an ce trece, care provoacă creșterea în ritm galopant a temperaturilor la nivel planetar, căldura extremă devine, de la zi la zi, inamicul public numărul unu. Un inamic care amenință la modul cât se poate de serios sănătatea fiecăruia dintre noi.

În atare situație, nu puțini sunt cei care se întreabă, temeinic, la ce ar trebui să ne așteptăm de la un viitor nu tocmai îndepărtat? Cât ne va mai fi dat să suportăm calvarul de afară, care va fi pragul extrem al temperaturilor înregistrate în termometre și, mai ales, care este limita de rezistență a corpului uman la căldura insuportabilă care transformă zilele într-un adevărat Iad?

Cercetătorii din întreaga lume au devenit vizibil interesați de fenomenul încălzirii globale, pe măsură ce temperaturile cresc amețitor în termometre, iar aerul devine aproape irespirabil. Dovadă că așa stau lucrurile și că schimbările climatice nu mai reprezintă un simplu joc de-a imaginația sau un scenariu demn de filmele SF e vara de foc pe care tocmai o traversăm, cu temperaturi care depășesc pragul de 38, 40 de grade Celsius.

Iată câteva dintre răspunsurile oferite de cercetătorii din întreaga lume vis-a-vis de pragul de suportabilitate al organismului uman față de temperaturile excesive.

35 grade Celsius, la termometrul umed

Potrivit unui studiu recent, publicat în revista „Science Advances”, citat de Livescience, o temperatură dincolo de care organismul uman dă semne vădite de „insuportabilitate” este aceea de 95 grade Fahrenheit (35 grade Celsius).

Ce-i drept, această temperatură (numită a termometrului umed) este diferită de cea receptată în aer așa cum indică măsurătoarea uneia sau alteia dintre aplicațiile despre vreme, inclusiv cea oficială a Institutului Naţional de Metrologie. Și acest lucru se întâmplă pentru că temperatura cu pricina (a termometrului umed) este măsurată în condiții speciale, de un termometru acoperit cu o cârpă îmbibată cu apă, situație în care, la efectuarea măsurătorii, sunt luați în calcul ca principali factori atât căldura, cât și umiditatea.

Ultima își are rolul ei, extrem de important, într-o corectă apreciere a gradului de temperatură atins întrucât, cu mai multă apă în aer, este sesizabil mai greu ca transpirația să se evapore de pe corp și să provoace o nedorită răceală persoanei expuse.

Dacă umiditatea este scăzută, iar temperatura ridicată (sau invers), probabil că temperatura termometrului umed nu se va apropia de vârful de suportabilitate suportat de corpul uman”, a susținut recent Colin Raymond, cercetător postdoctoral la Jet Propulsion Laboratory al NASA.

Expertul în studiul căldurii extreme a mai afirmat că „temperatura termometrului umed poate atinge un nivel periculos pentru siguranța umană în situația în care atât umiditatea, cât și temperatura sunt foarte ridicate. De exemplu, atunci când temperatura aerului este de 46,1 C (115 F) și umiditatea relativă este de 30%, temperatura termometrului umed este de numai aproximativ 30,5 C (87 F).

Dar atunci când temperatura aerului este de 102 F (38,9 C) și umiditatea relativă este de 77%, temperatura termometrului umed este de aproximativ 95 F (35 C)”, a punctat cercetătorul.

Hipertermia, un risc al dereglării temperaturii interne

Motivul pentru care nici unul dintre noi nu putem supraviețui în situații extreme de căldură și umiditate peste limitele normale ține, potrivit lui Colin Raymond, de imposibilitatea reglării de către individ a temperaturii interne în condiții de disconfort termic.

„ Dacă temperatura termometrului umed crește peste temperatura corpului uman, puteți transpira în continuare, dar nu veți putea să vă răcoriți corpul la temperatura la care este posibilă funcționarea din punct de vedere fiziologic”, a afirmat Raymond.

Situația descrisă mai sus de expertul în studiul temperaturilor ridicate devine responsabilă pentru apariția hipertermiei, care survine la o temperatură de peste 104 F (40 C). Odată instalată în organism această stare de hipertermie, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA, apar simptomele de genul: puls rapid, modificare a stării mentale, lipsă de transpirație, leșin, nu în ultimul rând, comă.

Deși cele descrise mai sus sună terifiant, o temperatură cu termometru umed de 35 de grade Celsius nu provoacă decesul imediat, cel aflat în starea hipertermică putând fi salvat într-un răstimp de trei ore, în cazul în care se intervine asupra lui și sunt restabiliți parametrii termici normali.

„Probabil că durează aproximativ 3 ore până când căldura atinsă de corp, în situația descrisă, nu mai poate fi redusă sub nici o formă”, a spus Raymond. Tot el a adăugat, totuși, că „nu există nicio modalitate de a ști cu siguranță cât timp de la instalarea hipertermiei ar avea la dispoziție un potențial salvator pentru a stabiliza victima unui atare șoc termic.

Nord-vestul Mexicului, Asia de Sud și Vestul Africii, afectate de temperaturi extreme în următorii 30 de ani

Potrivit studiului Science Advances, citat de descopera.ro, la care am făcut referire pe parcursul acestui articol, puține au fost locațiile în care s-a înregistrat o temperatură a termometrului umed de 35 grade Celsius.

„De la sfârșitul anilor 1980 și 1990, punctele fierbinți depistate de măsurători au fost valea râului Indus din centrul și nordul Pakistanului, dar și malul sudic al Golfului Persic. Odată cu accentuarea încălzirii globale, vom asista, probabil, la extinderea ariei zonelor în care temperaturile înalte vor deveni critice și, ca atare, periculoase pentru om”, a conchis Raymond care a ținut să precizeze care ar putea fi locațiile de pe glob cele mai expuse riscului unor temperaturi foarte ridicate.

„În următorii 30-50 de ani, afectate de căldura extremă vor fi, probabil, zona de nord-vest a Mexicului, nordul Indiei, Asia de Sud-Est și Africa de Vest”, a preconizat cercetătorul.