Când apare şi cum să te fereşti de „boala dinţilor sănătoşi”- cele mai frecvente cauze

Sursa: ziare.com

Parodontopatia marginală cronică, cunoscută drept parodontoză, este frecvent întâlnită după 40 ani şi este numită, paradoxal, şi „boala dinţilor sănătoşi”, deoarece dinții pot fi uneori aparent sănătoşi (fără carii, obturații sau lucrări dentare), însă încep încet-încet să se mişte şi să cadă.

Doctorul Mihaela Dan, specialist ortodont, explică că, în ciuda credinţei generale că parodontoza se moşteneşte, doar 8% dintre cazuri au cauza genetică, existând însă alţi factori cauzatori ai acestei afecţiuni:

Igiena dentară necorespunzătoare

O proporţie covârşitoare de 80% dintre cazurile de parodontoză au drept cauză placa bacteriană şi tartrul. Bacteriile ce descompun resturile alimentare în acizi, precum şi toxinele lor atacă parodontiul şi produc o inflamaţie cronică la nivelul gingiei şi osului.

Pentru a preîntâmpina această problemă, periajul dentar este obligatoriu de două ori pe zi (cel mai important fiind cel de seară), la fel ca şi folosirea aței dentare pentru îndepărtarea resturilor alimentare şi a plăcii bacteriene dintre dinţi. Duşul bucal, apa de gură, detartrajul şi igienizarea profesională ajută la prevenirea parodontozei.

Fumatul

Studiile au arătat că fumătorii sunt mult mai predispuşi la depunerea de tartru, la apariţia pungilor parodontale adânci şi la pierderi semnificative de os. Fumatul reduce nivelul de oxigen la nivelul parodontiului, ceea ce împiedică apărarea locală şi regenerarea ţesuturilor.

Predispoziţia genetică

Deşi mulţi tineri se tem că ar putea moşteni parodontoza, deoarece părinţii lor suferă de această boală, ei pot fi liniştiţi: o igienă corectă şi metodele noi de prevenire şi tratament vor reduce extrem de mult acest risc.

Sarcina şi menopauza

Modificările hormonale produc gingivită reversibilă, care poate fi ţinută sub control prin periajul riguros, folosirea aței dentare şi igienizarea profesională periodică.

Stresul cronic şi alimentaţia dezechilibrată

Ambele scad imunitatea organismului. Boala parodontală este o afecţiune bacteriană, iar scăderea mecanismelor de apărare ale organismului în faţa atacului bacterian, precum şi scăderea capacităţii de regenerare din cauza carenţelor multiple favorizează evoluţia bolii.

Anumite boli

Persoanele care suferă de anumite afecţiuni prezintă un risc mai mare de a dezvolta boli parodontale. Spre exemplu, diabetul zaharat este cel mai frecvent asociat cu parodontoza: acesta afectează capacitatea organismului de a utiliza insulina, ceea ce face ca infecţiile bacteriene la nivelul gingiilor să fie mai greu de controlat şi vindecat.

Alte afecţiuni, precum bolile respiratorii, bolile de inimă, artrita şi osteoporoza sunt o consecinţă a parodontozei, fiind produse de bacteriile din pungile parodontale (bacterii şi toxine care ajung în sânge).

Bruxismul

Încleştarea sau scrâşnirea dinţilor poate deteriora în mod semnificativ ţesutul de susţinere din jurul dinţilor. Bruxismul este, în principal, asociat cu stresul şi mai puţin cu ocluzia (muşcătura) anormală şi înghesuirile dentare. Atunci când o persoană suferă de parodontopatie, bruxismul poate grăbi evoluţia bolii.

Unele medicamente

Medicamentele pentru afecţiunile cardiace, contraceptivele orale, antidepresivele şi steroizii afectează starea generală a întregului organism şi a gingiilor, vascularizația locală şi metabolismul general, ceea ce le face mai sensibile la boli parodontale.

Prevenirea bolilor dentare, inclusiv a parodontozei, începe acasă, cu o bună igienă orală şi o dietă echilibrată. Prevenirea include, de asemenea, realizarea de controale stomatologice periodice, detartraj, igienizare profesională.

Dr. Mihaela Dan, specialist ortodontie şi ortopedie dento-facială

Sursa: ziare.com