CAMPANIE marca TVR MOLDOVA: „Clopotul reîntregirii” reface drumul Unirii Basarabiei cu România

Este considerat un oraş al Unirii, însă nimic nu mai reaminteşte acum despre marele eveniment istoric de acum 102 ani. Vorbim despre oraşul Bălţi, din Republica Moldova, de unde a pornit drumul Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. Clădirea în care mulţimea a cerut întregirea României Mari arată ca după un bombardament. De-a lungul anilor, aceasta a găzduit numeroase instituţii publice, printre care şi cea a pionerilor sovietici. Istoricii încearcă de ani de zile să obţină permisiunea de a instala cel puţin o plăcuţă informativă despre istoria de acum un secol, însă fără rezultat, transmite TVR Moldova, în cadrul campaniei „Clopotul reîntregirii”.

3 martie 1918, ora 10 dimineaţa – ţărănimea multientnică din oraşul Bălţi a strigat în această clădire că vrea unirea. De aici a şi pornit Marea Unire. Deşi este considerat oraşul unirii, pe această clădire nu găsim nici măcar o plăcuţă informativă despre ce s-a întâmplat în urmă cu 102 ani. Ba mai mult, clădirea se află într-o stare deplorabilă, iar tencuiala cade văzând cu ochii.

Istoricii de la Bălţi spun cu au vrut să marcheze Centenarul Marii Unirii prin instalarea unei plăci comemorative pe fosta Zemstvă din Bălţi, sediul guvernării locale de atunci, actualul Oficiu al Stării Civile. Dar nu au fost lăsaţi.

„Din păcate, există piedici de a instala plăcuţa. Sperăm că într-un an vom obţine acest drept de a o instala”, a spus istoricul Lidia Pădureac.

Fostul deputat din primul Parlament al Republicii Moldova, Ion Mărgineanu, îşi aduce aminte că în timpul anilor de studenţie din oraşul Bălţi, profesorii îi aduceau pe ascuns în faţa acestei clădiri, şi le povesteau despre importanţa majoră a acestui edificiu pentru neamul românesc.

„De atunci, în această clădire au fost destul de multe instituţii. Când s-a păstrat mai bine, când mai rău, dar s-a păstrat şi astăzi putem să îi dăm valoarea pe care a meritat-o în istorie”, a spus Ion Mărgineanu.

Iniţial, fostă clădire a Zemstvei avea doar un singur etaj, deşi cu timpul a mai fost construit încă unul. Arhitectură interioară şi cea exterioară au fost păstrate aproape de cea originală, de acum un secol. Istoricii susţin că au cerut ca toată clădirea să fie cel puţin reparată pe exterior. Şi aici au primit doar un refuz.

„Permanent se invocă lipsa de resurse financiare”, a spus Lilia Pădureac.

Oraşul Bălţi este considerat unul rusificat.

„Cel mai mare paradox al Bălţiului este că românii sunt rusificaţi, ucrainenii au fost rusificaţi şi împreună au creat o comunitate nefirească”, a declarat istoricul şi deputatul Octavian Ţîcu.



Unii istoricii susţin că, în ultimii ani, se atestă o schimbare şi se simte o uşoară revenire la rădăcinile naţionale.

„Avem o universitate, Muzeu de istorie şi etnografie, avem şcoli unde se studiază în limba română şi se studiază istoria românilor. Este o schimbare, lumea vorbeşte deja de istoria românilor, limba română”, a spus Lilia Pădureac.

Oraşul Bălţi a sărbătorit curajul ţăranilor de acum 102 ani. Ei au fost primii care au cerut într-un glas unirea cu ţara mamă. Locuitorii din Bălţi au ţinut o slujbă de pomenire oficiată de Episcopul de Bălţi, de la Mitropolia Basarabiei.

Apoi au plecat într-un marş cu un imens drapel al României până la fostă clădirea a Zemstvei. Acolo au încins Hora Unirii şi au avut un singur lucru de spus.

Scânteia Marii Uniri a pornit pe 3 martie 1918, din oraşul Bălţi, de la 20 de reprezentanţi ai ţăranilor de diferite etnii. Pe 4 martie, ei au dus o declaraţie în casa nobilimii şi s-a votat într-o adunare generală a guvernprii locale de atunci. La 6 martie 1918, declaraţia de unire a fost înaintată regelui Ferdinand al României.

Procesul de reunificare s-a finalizat la 27 de Martie 1918 în cadrul Sfatul Ţării şi a culminat pe 1 decembrie 1918, când toate provinciile s-au unit cu ţara mamă şi au creat România Mare.