Braga: BĂUTURA cu parfum oriental

sursa: google.ro

„Ieftin ca braga“ – ai auzit de sute de ori expresia asta, fără să fi gustat, poate, din băutura răcoritoare, cu gust acrișor. Cei care au apucat braga „în vogă“ o asociază, cel mai adesea, cu vacanțele la mare, când plăcintele dobrogene se însoțeau obligatoriu cu lichidul de culoarea cafelei cu lapte.

Odinioară, în zilele caniculare de vară, bragagiii umblau pe ulițele moleșite de căldură din târguri, strigându-și marfa. Fotografiile vremii îi imortalizează pe pitoreștii vânzători ambulanți, iar scriitorii consemnează, în operele lor, populara băutură. „Vara, braga și limonada sunt purtate în spate și în donițe ferecate frumos cu cercuri de alamă“, consemna Mihail Sadoveanu. Pe când Caragiale își lămurea cititorii că „Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare și igienică“. La noi, o făceau și o vindeau și bulgarii, și turcii, și albanezii. Ingredientele prezentau mici variațiuni, de la caz la caz – dar procedeul de obținere se baza, în mare, pe fermentarea cerealelor.

De la munte, la șes

De sorginte orientală, braga se face – se făcea, mai bine zis – peste tot în Balcani. Turcii își revendică rețeta originală pentru băutura care la ei se numește boza și care ar fi fost inventată de locuitori din Munții Anatoliei. Pentru că acolo iernile erau friguroase, oamenii simțeau nevoia să-și încălzească inima și să-și pună în mișcare sângele - și așa că s-au gândit să pună grâu și apă la fermentat. Lichidul consistent, hrănitor, cu gust de miere, era și foarte slab alcoolizat, ceea ce se considera că nu încalcă preceptele islamului. Se consuma ușor încălzit.

De pe culmile înzăpezite, „băutura săracilor“ a coborât curând și la curtea sultanului - unde se servea cu năut prăjit și cu scorțișoară. Soldații își primeau și ei rația de boza, dătătoare de energie și hrănitoare.

Rețeta relansată

Se spune însă că tătarii, potrivit clickpentrufemei.ro, au „spurcat“ băutura, presărând opiu pe marginea cupelor în care era savurată – iar boza a fost interzisă un timp în Imperiul Otoman. A fost însă relansată, cu rețeta ușor modificată, ingredientul de bază fiind semințele de mei descojite și fierte, amestecate cu orz, cu zahăr sau cu miere. Negustorii armeni au continuat totuși să facă bragă utilizând vechea formulă, și s-o vândă prin țările vasale Înaltei Porți.

Varianta de la noi

În România, s-a împământenit o rețetă originală - din mălai sau tărâțe, cu un pic de drojdie pentru fermentație mai rapidă -, contestată de cei care țin la tradiție. Astăzi, se mai practică varianta amestecării făinii de mălai cu cea de grâu, cu drojdie și zahăr, în proporții care țin de secretul de fabricație. Alte rețete au în compoziție un aluat ținut un timp la cuptor și fermentat apoi cu apa și drojdia. Ingredientele sunt la îndemâna oricui și pentru toate buzunarele – de aici expresia „ieftin ca braga“. Numai că tot mai puțini produc licoarea acrișoară, tulbure și densă – iar generațiile tinere nu-i mai știu gustul.

Știai că...

... braga conține o mulțime de substanțe nutritive? Oferă vitamine din grupul B, A și E, enzime, acid lactic și facilitează digestia. Este tonică, energizantă și sățioasă.

... indiferent de modul de producție, băutura e recomandată atât celor mari, cât și celor mici? Ba chiar se crede că, la tinerele mame, stimulează lactația.

... pentru a-i aprecia calitățile, braga se servește rece? Obții mai multă aromă presărând un pic de scorțișoară.