Bilanț // Așa arată un eveniment reușit!

Salonul Internaţional de Carte, ediţia a XII-a: Realizări, evoluţii şi perspective

În cadrul evenimentelor consacrate sărbătorilor noastre naţionale – Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române, Salonul Internaţional de Carte a devenit unul dintre cele mai importante. Nu numai prin numărul mare de vizitatori, ci şi prin calitatea ediţiei salonului, a diverselor manifestări organizate pe parcursul celor patru zile: lansări de carte, seri de creaţie, expoziţii, dezbateri, conferinţe etc.

Salonul ia amploare de la o ediţie la alta. Deși este organizat de către mai multe instituţii (ministerele Culturii, Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Bibliotecii Naţionale a R. Moldova), partea cea mai grea revine, desigur, instituţiei-gazdă, astfel încât am hotărât să aflăm, înainte de toate, opinia gazdei salonului.

Prima Doamnă

Astfel, directorul Bibliotecii Naționale (BN), doctorul în filosofie Alexe Rău ne-a spus că, spre deosebire de ediţiile precedente, în acest an, pe lângă UNESCO, patronul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii, ediţia a III-a, şi a Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XXII-a, cele două evenimente au fost patronate şi de Prima Doamnă, Margareta Timofti.

Potrivit lui, un alt element de noutate îl constituie faptul că salonul s-a desfăşurat în spaţii renovate capital, în condiţii cu adevărat europene. Cel de-al treilea element de noutate, a menţionat el, ar fi că această ediţie a salonului a fost cea mai bogată dintre toate ediţiile care au avut loc până acum: au fost expuse cca șase mii de titluri de carte, producţie realizată în peste 300 de edituri din 20 de ţări. Pentru prima dată au fost expuse cărţi din Tadjikistan şi Elveţia, de exemplu.

Peste 150 de lansări de carte

„Bogat a fost şi programul cultural al salonului. Au avut loc peste 150 de lansări de carte, unele dintre ele, ca de pildă lansarea monografiei „Raionul Teleneşti. Devenirea în timp” de Tudor Ţopa, Anton Moraru şi Alexandru Furtună (editată de Fundaţia „Draghiştea”), transformându-se în adevărate sărbători folclorice muzicale, bibliologice”, a specificat Alexe Rău.

La salon au avut loc şi alte acţiuni de anvergură: seara de creaţie a distinsului cântăreţ de operă Mihai Munteanu; o conferinţă memorabilă a lui Ivo Ivanovici, preşedintele Asociaţiei Internaţionale „Noua acropolă”, aniversarea a două milenii de la fondarea Academiei lui Platon; conferinţa scriitorului şi directorului Bibliotecii judeţene „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Doboş, despre situaţia literaturii române actuale; expoziţia-eveniment „Povara bunătăţii noastre”, consacrată aniversării a 85-a de la naşterea lui Ion Druţă; şi sesiunea de comunicări ştiinţifice „Creaţia lui Ion Druţă: între tradiţie şi modernitate”.

Donații de carte

Întrucât Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost dedicat Anului Spiridon Vangheli, în cadrul salonului a fost organizat atelierul de creaţie „Spiridon Vangheli ilustrat”, unde s-au reunit pictori care au prezentat realizarea grafică a marelui scriitor. În acelaşi timp, pentru prima dată, în zilele salonului şi festivalului a fost organizată campania „Cartea – dar de nepreţuit” în vederea colectării de cărţi pentru bibliotecile publice din spaţiul rural, a mai remarcat Alexe Rău.

În 12 raioane au fost organizate donaţii de carte cu participarea scriitorilor Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Aurelian Silvestru ş.a. Suita darurilor de carte a fost inaugurată de Editura „Cartea Moldovei” (director - Gheorghe Oanţă), care a oferit cu titlu gratuit vizitatorilor salonului volumul poetic „Eterna carte” al lui Dumitru Matcovschi.

E de remarcat, de asemenea, a afirmat directorul BN, ținuta estetică şi culturală de elită a salonului, cvartetul de muzică „Galex” şi saxofonistul Alexei Litvin creând un fundal muzical elitist.

Ceremonii

Salonul a fost încununat de două ceremonii remarcabile: înmânarea testimoniilor de laureat scriitorilor care au intrat în topul celor 10 cărţi ale anului 2012 şi Gala laureaţilor Salonului Internaţional de Carte-2013. Marele Premiu CORESI a revenit în acest an Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM pentru cartea „Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova” de acad. Andrei Eşanu. Titlul „Editura Anului” a fost conferit Editurii „Tracus Arte” din Bucureşti, iar Cartea Anului a fost declarată „Cronica Basarabiei. 1918-1944. Mărturii din presa timpului”, alcătuitori Vlad Darie şi Mihai Potârniche.

Premiul „Ilie Gravorul” pentru cea mai bună prezentare grafică de carte a fost acordat Editurii „Litera” pentru volumul de poveşti al lui Ion Creangă. Iar Premiul „Arta Cărţii” a fost câştigat de cunoscutul cântăreţ Paul Fuego pentru o excepţională carte, lucrată manual, consacrată lui Grigore Vieru.

„Cea mai frumoasă ediție”

La rândul său, preşedintele juriului, Vlad Pohilă, a declarat că aceasta a fost cea mai frumoasă ediţie a salonului, cu o diversitate impresionantă de cărţi deosebit de valoroase din domeniul istoriei, literaturii artistice, didactice şi ştiinţifice. „La premiere n-au fost uitaţi nici reprezentanţii minorităţilor etnice: bulgarii, găgăuzii, evreii etc. O muncă asiduă în organizarea lucrărilor salonului a depus secretara juriului, Raisa Melnic, şefa Direcţiei programe culturale a BN. Pe scurt, a fost un salon de excepţie”, a menţionat Vlad Pohilă.

Primul preşedinte al Republicii Moldova Mircea Snegur a fost distins cu „Premiul de Excelenţă pentru cele şase volume de memorii „Labirintul destinului”. „În acest an, salonul a fost ca niciodată, reprezentativ, cu participarea mai multor autori şi editori din ţară şi de peste hotare. Mă bucur că volumele mele au avut aprecierea cuvenită. Dorim să le continuăm. Din păcate, arhiva din clădirea Parlamentului a ars în timpul evenimentelor din 7 aprilie, astfel încât n-am putut să le recuperez. Sper că le voi obţine pe cele din arhiva prezidenţială. Voi scrie şi despre Alianţa pentru Democraţie şi Reformă, Convenţia Democrată, dar şi despre scindarea Mişcării de Renaştere şi Eliberare Naţională. Îmi place această îndeletnicire de a scrie”, a mai declarat Mircea Snegur.

„Un adevărat for al cărții”

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a avut numai cuvinte de laudă la adresa salonului. „Şi anul acesta salonul a fost un adevărat for al cărţii ce a întrunit edituri, scriitori importanţi de pe ambele maluri ale Prutului şi în cadrul căruia au fost lansate cărţi de o indubitabilă valoare literară şi estetică. Şi de astă dată a continuat dialogul cultural ce se derulează mai mulţi ani la rând între edituri, scriitori, bibliotecari, oameni de cultură. Am văzut multă lume la rafturile cu cărţi, lucru care ne bucură şi ne întăreşte credinţa că ea, cartea, are şanse de viitor, nu a învins-o electronica. Sigur, în contextul actual, este bună şi cartea electronică, dar cartea în forma ei clasică trezeşte senzaţii deosebite, are o pondere în viaţa fiecărui om şi nu poate fi înlocuită de cartea electronică. Salonul a fost o reuşită, s-au dat şi premii importante, au avut loc întâlniri impresionante şi vreau să adresez mulţumiri şi felicitări artizanilor acestui eveniment cultural care, în vremuri complicate, reuşesc să organizeze manifestări de anvergură”, a spus Suceveanu.

Gheorghe Oanţă, directorul Editurii „Cartea Moldovei”, şi-a exprimat satisfacţia că instituţia pe care o conduce a făcut gesturi de binefacere, dăruind ultima carte a lui Dumitru Matcovschi – „Eterna carte”. „Cât priveşte salonul, a fost unul foarte frumos, extraordinar, aş zice. Le doresc organizatorilor ca acesta să fie în continuă creştere, să aibă cât mai mulţi participanţi şi vizitatori”, a mai afirmat Gheorghe Oanţă.

Criticul literar de la Huşi Theodor Codreanu de asemenea a rămas entuziasmat de ediţia din anul curent. „Este una dintre cele mai ample şi mai bogate ediţii din întreg arealul românesc. E o dovadă că Basarabia se schimbă”, a menţionat el.

Tudor Colac, doctor în etnologie, a ţinut să sublinieze faptul că salonul a fost mult mai extins geografic şi tematic. „Pentru mine a fost o dublă sărbătoare, pentru că am prezentat două cărţi: „La vatra doinelor” şi „Tradiţii, obiceiuri şi sărbători cinegetice”, apărute la Editura „Grafema Libris”. Mă bucur nespus că ambele au fost premiate. Le doresc organizatorilor să aibă parte de asemenea manifestări de excepţie şi în viitor”, a spus Tudor Colac.

Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu” din Chişinău:

„Impresiile sunt absolut deosebite şi mă bucur că şi ICR şi-a dorit să extindă această ediţie prin sprijinirea a patru edituri din România. De asemenea, Institutul Cultural Român a acordat cinci premii (substanţiale, de altfel): proză, poezie, critică literară, istorie şi pentru debut. Pe viitor, vom acorda Marele Premiu”.

Nicolae Roibu