Ascensiunea Europei de Est este o poveste de succes ignorată. Următoarea mare economie a lumii va veni de aici

Este ceva rar ca orice ţară să progreseze de la sărăcie la bogăţie. FMI urmăreşte 195 de economii şi a catalogat doar 39 dintre ele ca fiind „avansate“. Doar 18 naţiuni au absolvit clasa avansată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar ele tind să apară în clustere regionale.

Mai întâi a fost sudul Europei, cu Grecia şi Portugalia, apoi Asia de Est, condusă de Coreea de Sud şi Taiwan. Acum, punctul fierbinte este Europa de Est, scrie într-o opinie publicată de Financial Times Ruchir Sharma, strateg la Morgan Stanley Investment Management.

Dintre ultimele zece naţiuni care au ajuns în clasa avansată, patru sunt micro state sau teritorii precum Puerto Rico şi San Marino. Restul sunt ţări ex-comuniste din Europa de Est: Cehia şi Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia şi Slovenia. Ultima economie mare (top 25 mondial în PIB) care a atins un statut de avansat a fost Coreea de Sud şi s-a întâmplat în 1997, iar următoarea va veni probabil din Europa de Est.

Este ceva rar ca orice ţară să progreseze de la sărăcie la bogăţie. FMI urmăreşte 195 de economii şi a catalogat doar 39 dintre ele ca fiind „avansate“. Doar 18 naţiuni au absolvit clasa avansată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar ele tind să apară în clustere regionale.

Mai întâi a fost sudul Europei, cu Grecia şi Portugalia, apoi Asia de Est, condusă de Coreea de Sud şi Taiwan. Acum, punctul fierbinte este Europa de Est.

Dintre ultimele zece naţiuni care au ajuns în clasa avansată, patru sunt micro state sau teritorii precum Puerto Rico şi San Marino. Restul sunt ţări ex-comuniste din Europa de Est: Cehia şi Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia şi Slovenia. Ultima economie mare (top 25 mondial în PIB) care a atins un statut de avansat a fost Coreea de Sud şi s-a întâmplat în 1997, iar următoarea va veni probabil din Europa de Est.

Deşi definiţia FMI de „avansat“ include calitatea instituţiilor şi a altor factori subiectivi, aceste naţiuni au un venit pe cap de locuitor de peste 17.000 de dolari.

Printre puţinele care se apropie de acest prag, singura naţiune mare este Polonia, cu un venit pe cap de locuitor de peste 15.000 de dolari.

Ungaria este cu un pas înainte, aproape de 16.000 de dolari, iar România este cu câteva locuri mai în spate, la 13.000 de dolari.

Secretul dezvoltării este o creştere constantă puternică. Într-un deceniu tipic postbelic, majoritatea naţiunilor emergente au stat în spatele lumii dezvoltate la veniturile medii.

Când au avut un deceniu bun, de obicei, nu a urmat încă unul la fel de bun. Provocarea devine din ce în ce mai grea într-o perioadă de degloba­lizare, când încetinesc fluxurile comerciale şi de capital. În acest context Europa de Est se remarcă.

În ultimele trei decenii, Polonia a crescut cu o medie anuală de peste 4%, fără un singur an de scădere economică (înainte de pandemie). La fel ca alţi sateliţi ai URSS, Polonia a părăsit blocul cu o forţă de muncă foarte instruită şi calificată, care încă o serveşte bine.

Astăzi, Europa de Est împarte cu Asia de Est singura cheie dovedită a creşterii pe termen lung: priceperea în producţie. Deoarece poate genera venituri regulate din export, care pot fi reinvestite în noi fabrici şi drumuri, producţia poate deveni un motor de creştere autosusţinută.

Niciuna dintre cele 18 economii care au atins clasa avansată după 1945 nu sunt exportatori de petrol sau alte mărfuri, care tind să se devalorizeze şi să destabilizeze creşterea.

Patru sunt mici centre turistice sau financiare, cum ar fi Macao. Restul sunt economii cu fabrici, în care producţia industrială reprezintă aproximativ 15-25% din PIB şi aproximativ 60% sau mai mult din exporturi.

Economiile orientale în creştere se află în această clasă, crescând pe baza puterii de export a fabricilor din apropierea pieţelor vest-europene. Multe maşini germane de ultimă generaţie sunt fabricate în Ungaria. Polonia exportă de toate, de la piese auto la ecrane video.

Economia digitală este acum în creştere rapidă în economiile în curs de dezvoltare, iar Polonia este unul dintre lideri. La veniturile digitale ca pondere din PIB, este deja o economie din top 20 mondial.

Pentru oamenii de afaceri străini, Polonia se distinge mai puţin prin politica conservatoare şi mai mult prin energia capitalistă a unei naţiuni care produce companii de talie mondială în industria fintech, jocuri video şi alte industrii digitale.

Dacă consensul este corect, venitul pe cap de locuitor al Poloniei va depăşi 17.000 de dolari în 2022 şi probabil că este doar o chestiune de timp ca ţara să fie acceptată în clubul avansaţilor.

Indiferent de când se va întâmpla acest lucru, statele ex-comuniste din Europa de Est sunt deja cea mai mare concentrare de poveşti de succes de dezvoltare de după miracolele din Asia de Est.

Sursa: Mediafax.ro