Arheologi din Germania care EXCAVAU într-un sit au dat peste ceva INCREDIBIL care nu avea ce să caute acolo

„Există multe structuri monumentale și clădiri administrative aici. Aceste structuri ne arată importanța acestui loc atât în perioadele vechilor asirieni, cât și în cele ale hitiților. Astfel, există multe lucruri pe care vizitatorii le pot vedea aici”, a declarat Çiğdem Maner, arheolog de la Universitatea Koç din Istanbul, citat de Hurriyet Daily News.

Maner, care este și șefa echipei de săpături arheologice din orașul antic, a spus că Kayalipınar a fost denumit „Samuha” în textele cuneiforme antice asiriene și hitite. Potrivit acesteia, Kayalipinar a fost la un moment dat capitala hitiților, după Hattușa.

Ea a subliniat că pregătirile preliminare pentru săpăturile care vor fi efectuate în satul Kayalipınar din districtul Yıldizeli (în Sivas) au fost finalizate.

„Cultul zeiței nopții a fost adus la Samuha din regiunea Cilicia (Anatolia de Sud) în timpul domniei regelui hitit Tuthaliya al II-lea (a domnit până în anul 1344 î.e.n), unde s-a construit un templu”, a explicat Maner.

Acest templu hitit și cultul zeiței au renăscut mai târziu în timpul domniei lui Mursili al II-lea (Murșilis al II-lea, a domnit între 1321–1295 î.e.n.), când a fost construit și unul pentru zeița Shaushka-Ishtar.

„Hattusili al III-lea ((Hattușil al III-lea, 1267–1237 î.e.n.) a declarat-o pe Shaushka drept propria sa zeiță, în timp ce fiul său Tudhalija IV și regii de după el au continuat să o venereze”, a adăugat Çiğdem Maner.



Credit foto: Captură Youtube

Arheologii Vuslat Karpe și Andreas Muller-Karpe, de la Universitatea din Marburg (Germania), au efectuat, de asemenea, săpături între 2005-2019, iar structurile descoperite până acum provin din acea perioadă, a precizat arheologul de la Universitatea Koç din Istanbul.Noile excavări efectuate la Kayalipinar sunt foarte importante, istoricii sperând să descopere și tăblițe cu sciere cuneiformă.

Acestea ne vor da detalii despre relațiile istorice reale și corespondența de la acea vreme, inclusiv literatura, religia și structura politică a civilizației hitite, precum și despre corespondența hitiților cu alte civilizații”, a afirmat Çiğdem Maner.

Potrivit unor texte vechi, templul hitit are 14 camere. Echipa de excavare nu știe, însă, în prezent cu ce se va confrunta în timpul săpăturilor arheologice.

„Cele mai frumoase artefacte care vor fi descoperite ar putea fi statuia zeiței, obiectele de cult și tăblițe cuneiforme cu descrieri ale ritualurilor”, a adăugat ea.