ANALIZĂ VERIDICA // Ce înseamnă războiul din Ucraina pentru Republica Moldova: între riscul de a deveni următoarea țintă a Rusiei și șansa de a se orienta definitiv către Occident

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, lucru sugerat și de propaganda rusă. Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, declara zilele trecute că, în cazul în care Rusia ar reuși să ocupe Ucraina, războiul nu ar înceta. „Polonia, Moldova, România și statele baltice vor deveni următoarele ținte, dacă Ucraina își va pierde libertatea”, avertiza liderul de la Kiev.

Este, totuși, greu de imaginat că Rusia ar putea ataca în condițiile de acum România, Polonia sau Lituania, Letonia și Estonia, toate fiind țări membre ale NATO. Acest lucru ar însemna intrarea în război a întregii Alianței Nord-Atlantice, iar Rusia și-a developat, încă de la începutul războiului în Ucraina, vulnerabilitățile serioase pe care le are armata sa.

Alta este, însă, situația Republicii Moldova. Un stat mic care, de la proclamarea independenței în 1991, a oscilat permanent între Est și Vest. Un stat care se declară neutru din punct de vedere militar, dar care are staționate trupe ruse pe teritoriul său, în regiunea separatistă tranistreană, pe care guvernul de la Chișinău nu o controlează.

Războiul din Ucraina a scos la suprafață multitudinea de probleme pe care le are Republica Moldova sau pe care le va avea de acum încolo din cauza invaziei Rusiei în țara vecină. În același timp, războiul a creat și o serie de oportunități pe care Chișinăul nu le-a avut până în prezent și pe care ar trebui să le valorifice pentru a-și consolida securitatea energetică, economică, informațională, cibernetică etc.

Riscuri generate în Moldova de războiul din Ucraina, de la o invazie rusească la criză economică

Cel mai mare risc derivă din amenințarea militară rusă. În cazul în care ar reuși să spargă apărarea ucraineană în regiunile Mikolaev și Herson și să ajungă la Odessa, trupele ruse ar putea invada și întreaga Republică Moldova. În cazul unui scenariu mai fericit, s-ar putea limita doar la Transnistria.

Faptul că Republica Moldova a fost vizată în planurile inițiale ale Rusiei o demonstrează și acea hartă pe care președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, le-a prezentat-o generalilor săi într-una din ședințele de la începutul războiului din Ucraina. Pe harta respectivă erau trasate direcțiile în care urmau să avanseze forțele ruse, iar una din aceste direcții viza Republica Moldova. Mai exact, săgeata care arăta direcția de mișcare a unităților ruse era îndreptată spre estul Republicii Moldova, unde se află și regiunea transnistreană, așa că nu este foarte clar dacă Moscova viza toată țara sau doar teritoriul ei separatist.

Nefiind membră a NATO sau a vreunei alte alianțe militare și neavând o armată eficientă, Republica Moldova nu ar putea face față unei invazii ruse și ar fi ocupată foarte repede. Aceasta este amenințarea cea mai mare la adresa Chișinăului.

Alte riscuri țin de securitatea energetică. Singurul furnizor de gaze în Republica Moldova este compania rusă Gazprom. În cazul în care aceasta, sub un pretext sau altul, ar sista livrările, Chișinăul ar trebui să cumpere gaze de pe piața liberă, ceea ce ar însemna un preț considerabil mai mare. Așa s-a întâmplat în octombrie anul trecut, când Gazprom a încetat să mai vândă gaze Republicii Moldova, iar aceasta a fost nevoită să-l achiziționeze de la diverși furnizori europeni la un preț căruia consumatorul de rând i-ar fi făcut cu greu față, dacă Guvernul nu l-ar fi compensat parțial.

Din aceeași gamă face parte și prețul mare al carburanților care, alături de prețul mare la gaze, a dus deja la o serie de scumpiri în lanț și care s-au suprapus peste altele, provocate de pandemia de covid. Aceste scumpiri au loc peste tot în lume, nu doar în Republica Moldova. Efectele lor ar putea fi, însă, dezastroase în unul din cele mai sărace state din Europa.

În plus, în urma războiului din Ucraina, Republica Moldova și-a pierdut accesul la piețele din Est. E vorba de Ucraina care, fiind acum în război cu Rusia, are alte priorități, dar și de Rusia și Belarus, unde, pe lângă diverse alte mărfuri, era în mod tradițional exportată cea mai mare parte a fructelor produse în Republica Moldova. Republica Moldova nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale, dar din cauza războiului care a blocat rutele tradiționale, prețul transportului a devenit exagerat de mare, ceea ce nu mai face rentabil comerțul cu Rusia și Belarus.

În pofida acestei noi crize economice, autoritățile de la Chișinău au trebuit să facă față și unui val imens de refugiați care au venit în Republica Moldova, fugind de război. De la 24 februarie și până în prezent, în Republica Moldova au intrat peste 400 de mii de refugiați ucraineni, iar aproape 100 de mii se află încă în țară. Această cifră reprezintă aproximativ 4% din populația permanentă a Republicii Moldova. Întreținerea lor a pus o presiune financiară imensă pe autoritățile de la Chișinău.

O altă vulnerabilitate rămâne securitatea informațională și impactul dezinformării și al propagandei ruse asupra societății din Republica Moldova. Există încă o bună parte din cetățenii moldoveni care susțin Rusia în războiul purtat împotriva Ucrainei. Un sondaj realizat de compania Magenta Consulting la începutul lunii martie arăta că 20% din cei intervievați sunt „de partea Rusiei”. Este adevărat, numărul celor care susțin Ucraina era de 51%.

Chiar și așa, faptul că 1/5 din populație, judecând după rezultatele sondajului, susține un stat agresor care la un moment dat ar putea invada și Republica Moldova, reprezintă un risc major.

Așadar, securizarea spațiului informațional ar trebui să devină o prioritate a autorităților de la Chișinău. Unii pași au și fost întreprinși în acest sens. Imediat după începerea războiului în Ucraina, în Republica Moldova a fost interzisă, mai întâi temporar, iar apoi permanent, retrasmiterea programelor de știri sau analiză din statele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, fiind vizată în particular Rusia. De asemenea, au fost închise câteva site-uri care făceau propagandă în favoarea Rusiei.

Este însă prea puțin. Propaganda rusă a devenit cu adevărat o armă de război, fiind folosită de către Moscova întâi de toate împotriva propriilor cetățeni. Majoritatea covârșitoare a rușilor susțin invazia în Ucraina, iar popularitatea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a crescut din nou, după o cădere constantă în ultimii ani.

Această armă de război este folosită și împotriva Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău ar trebui să preia inițiativa pentru a o combate eficient și a marginaliza efectele ei. Un semnal încurajator în acest sens a devenit legea adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova care interzice simbolurile agresiunii ruse în Ucraina – literele latine Z și V, precum și așa-zisa panglică a Sfântului Gheorghe.

Oportunități create de război: decuplarea de la Rusia și orientarea fermă spre Occident, accelerarea apropierii de UE

În pofida faptului că Republica Moldova a devenit al doilea cel mai afectat stat de acest război după Ucraina, invazia Rusiei îi oferă Chișinăului și o serie de oportunități pe termen lung.

Prima și cea mai importantă ar fi decuplarea totală a Republicii Moldova de la Rusia și orientarea ei spre alte state, întâi de toate spre cele occidentale, implicit România. Sub toate aspectele: economic, financiar, energetic, informațional și civilizațional.

Asta ar însemna o apropiere accelerată de Uniunea Europeană și se pare că și cei de la Bruxelles au înțeles, în sfârșit, că state din vecinătatea estică a UE ca Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu au șanse să rămână în lumea liberă dacă nu vor fi înglobate în spațiul comunitar. Un înalt oficial de la Bruxelles remarca recent că aceste state fie vor deveni parte a UE, fie vor fi înghițite de Rusia care în mod sigur nu se va limita doar la ele, ci va continua să avanseze mai departe spre Vest, dacă nu va fi oprită în Ucraina.

Schimbarea opticii la Bruxelles avantajează astfel Republica Moldova. Am văzut că autoritățile de la Chișinău au depus deja cererea de aderarea la UE și au și primit chestionarul care trebuie completat pentru a obține statutul de țară-candidat. Sigur, acest lucru nu înseamnă că Republica Moldova va deveni în scurt timp membră a UE, dar este pentru prima data când perspectiva europeană a Republicii Moldova pare să înceapă să ia forme concrete și Chișinăul ar trebui să profite de această schimbare de optică a Bruxelles-ului și să accelereze pe toate căile procesul de apropiere de spațiul comunitar.

La fel, ar trebui grăbit și procesul de integrare în piața energetică europeană. Primii pași au fost făcuți deja. A fost construit și dat în folosiță gazoductul Iași-Chișinău, care a asigurat conectarea Republicii Moldova la rețelele de gaze din UE și care ar putea asigurarea livrările necesare (nu și pentru Transnistria) în cazul în care Gazprom ar închide robinetul. De asemenea, Republica Moldova, alături de Ucraina, a reușit să se conecteze la rețelele electrice europene. E adevărat, prin Ucraina, ceea ce ar face ca prețul curentului livrat în Republica Moldova din spațiul comunitar să fie destul de ridicat. Totuși, ar asigura cu curent electric Moldova în situația în care Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, de unde Chișinăul procură în prezent curent, ar refuza să îl mai livreze. Centrala este situată în Transnistria și este controlată de o companie rusă. Pentru a avea însă o siguranță mai mare, ar trebui accelerată construcția liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău care a început deja și care ar conecta Republica Moldova la rețelele din România.

La fel, exporturile care se îndreptau până acum spre piețele rusă și belarusă, ar trebui redirecționate spre alte piețe. Bunăoară, de la începutul războiului, importante cantități de mere moldovenești au fost cumpărate de rețele de magazine din România. Exportatorii moldoveni nu trebuie să se limiteze însă doar la țări europene, ci și la unele extra-comunitare, ca Egipt sau Iordania, care ar putea deveni interesate de fructele și strugurii moldovenești.

Consecințele războiului fac Rusia tot mai puțin atractivă pe termen lung

Aceste oportunități ar trebui valorificate în ritm alert, iar procesul de integrare europeană grăbit cât se poate de mult. Cetățenii moldoveni, mai ales cei care privesc încă cu nostalgie spre Moscova, ar trebui să înțeleagă că zarurile au fost aruncate și că Rusia, pentru mult timp de acum încolo, nu va mai fi ce a fost altădată. Moldovenii nu vor mai pleca încolo pentru a lucra și a câștiga un ban, deoarece Rusia, ca urmare a sancțiunilor, va fi prea săracă. Produsele rusești nu vor mai fi competitive, în lipsa accesului la tehnologiile avansate. Cultura rusă nu va mai fi privită de comunitatea internațională cu aceiași ochi după atrocitățile comise de armata rusă în localitățile ucrainene ocupate.

Așadar, Republica Moldova are o singură cale – integrarea europeană – și se pare că de data această nu doar Chișinăul, ci și Bruxelles ia în serios o asemenea perspectivă.

O perspectivă care depinde, până la urmă, de cât de departe va avansa Rusia în Ucraina.

Text semnat de Corneliu Rusnac pe portalul Veridica.ro