ANALIZĂ // În Rusia lui Putin, rubla se află în pragul PRĂBUȘIRII, iar inflația crește vertiginos. „Kremlinul are opțiuni limitate”

În timp ce sancțiunile SUA au făcut ca moneda rusă să scadă brusc în luna noiembrie a acestui an, schimbarea structurii fluxurilor comerciale înseamnă că rubla este sortită să slăbească și mai mult, iar o eventuală prăbușire, cu consecințe devastatoare pentru Moscova și pentru „mașina de război” a Kremlinului, nu poate fi exclusă din scenariu.

În ultima săptămână din luna noiembrie, moneda rusă a înregistrat cea mai mare scădere, luînd ca punct de reper primăvara anului 2022.

• În doar două zile, rubla a scăzut cu 10% atât față de dolarul american, cât și față de yuanul chinez.
• Asta a redus rubla cu 20% de la începutul lunii septembrie și cu aproape 25% față de maximele de vară.

„Factorul declanșator al prăbușirii rublei din luna noiembrie au fost sancțiunile SUA împotriva creditorilor ruși, inclusiv Gazprombank, deținută de stat. Până acum, Gazprombank – prin care se făceau plăți pentru gazul rusesc – era singura mare bancă de stat rusă care nu fusese sancționată de Washington”, explică Alexandra Prokopenko și Alexander Kolyandr pentru Carnegie Endowment for International Peace.

Banca Gazprombank intermediază plățile efectuate de clienți în contul exporturilor efectuate de Gazprom, însă ambele entități au fost sancționate luna trecută de administrația Biden pentru că sprijină efortul de război al Rusiei în Ucraina.

Mutarea esențială făcută de SUA înseamnă că, acum, va intra mai puțină valută străină în Rusia lui Putin, ca plată pentru exporturile de gaze. Asta până când Moscova găsește o soluție, în disperare de cauză.

În consecință, rușii s-au grăbit să cumpere valută și, întrucât sancțiunile occidentale au golit deja piețele valutare rusești, orice schimbare bruscă duce la fluctuații ale cursului de schimb.

„În mod neobișnuit, chiar și autoritățile ruse au recunoscut impactul ultimelor sancțiuni ale SUA. «Noile restricții asupra băncilor rusești au necesitat ajustări», a transmis banca centrală rusă într-un raport publicat după scăderea rublei.

În luna octombrie, guvernul a redus cerințele de repatriere pentru exportatori, permițându-le să convertească un sfert din câștigurile lor în valută străină în ruble, în loc de jumătate.

În mod previzibil, acest lucru a dus la o scădere a ofertei de dolari americani și yuani. În același timp, cererea a crescut, nu în ultimul rând pentru că cheltuielile statului în al patrulea trimestru din 2024 au crescut cu 1,5 trilioane de ruble (14,3 miliarde de dolari).

Cheltuielile guvernamentale alimentează o cerere care nu poate fi satisfăcută pe deplin de producția internă – crescând astfel nevoia de importuri, care trebuie plătite în valută străină”, mai scriu cei doi analiști.

După invadarea Ucrainei și în urma sancțiunilor impuse de Occident, valoarea rublei a fost determinată, în mare parte, tot de raportul dintre importuri și exporturi.

Acest raport, însă, nu este în favoarea Rusiei lui Putin.

„Din al doilea trimestru al anului 2024, excedentul comercial al Rusiei s-a redus. Pe de o parte, prețul petrolului a scăzut, fiind vorba despre o tendință accelerată de victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA și de așteptările ca președintele ales să stimuleze producția de petrol și să impună tarife.

Pe de altă parte, importurile au crescut din cauza cererii foarte mari, determinată de o economie supraîncinsă.

În urma pierderii piețelor occidentale, veniturile din export ale Rusiei sunt determinate, în primul rând, de capacitatea Indiei și Chinei de a cumpăra petrol rusesc și de prețul la care fac acest lucru.

• În timp ce războiul continuă, este puțin probabil ca Rusia să aibă alte opțiuni pentru extinderea exporturilor.
• În plus, presiunea sancțiunilor asupra partenerilor comerciali ai Rusiei a dus la creșterea costurilor operaționale atât pentru exportatorii, cât și pentru importatorii ruși. Acest lucru a redus profiturile pentru exportatori și a crescut costul importurilor. Ca urmare, cererea de valută străină a crescut, iar oferta a scăzut.

De obicei, o scădere cu 10% a valorii rublei accelerează inflația cu până la 0,6 puncte procentuale. Prețurile au început să crească în Rusia, în vara lui 2023, și nu dau semne de încetinire. Inflația anuală este deja de 8,78% și va crește și mai mult înainte de sfârșitul anului, datorită cheltuielilor mari ale gospodăriilor în perioada sărbătorilor de Anul Nou și a cererii crescute de importuri.

Chiar și ratele extrem de ridicate ale dobânzilor Rusiei, de 21 la sută, nu fac nimic pentru a diminua creșterea prețurilor”, explică Alexandra Prokopenko și Alexander Kolyandr.

Rubla se clatină, inflația crește

Ca răspuns la prăbușirea rublei, oficialii ruși au făcut intervenții verbale pentru a potoli panica, iar banca centrală a încetat să cumpere valută străină de pe piața internă.

Dacă este necesar, Kremlinul ar putea face și cereri informale către exportatori, pentru ca aceștia să vândă valută, așa cum a făcut în timpul crizei rublei din anul 2014. Este posibil să se fi întâmplat deja, dar nu există o certitudine, totuși.

„Deocamdată, acești pași au fost suficienți pentru a opri prăbușirea rublei. Dar această prăbușire poate fi foarte aproape, după colț.

Dinamica fluxurilor comerciale ale Rusiei înseamnă că moneda este destinată să se clatine și inflația să crească. Pe măsură ce economia Rusiei încetinește, în ciuda cheltuielilor semnificative ale statului, dinamica cursului de schimb al rublei sugerează că țara se îndreaptă către stagflație (o combinație toxică de creștere lentă și creșterea prețurilor).

Cauza principală sunt războiul și sancțiunile occidentale, dar și militarizarea economiei Rusiei. Autoritățile financiare ale țării nu au puterea de a rezolva această problemă și chiar le este frică să vorbească despre asta în mod public”, continuă cei doi analiști de la Carnegie Endowment for International Peace.

În Rusia lui Putin, cererea de valută străină este în creștere

În același timp, creșterea așteptărilor inflaționiste atât în rândul publicului larg, cât și în rândul întreprinderilor înseamnă că cererea de valută străină este în creștere, deoarece oamenii încearcă să-și păstreze valoarea economiilor prin schimbul de ruble.

„Reorientarea cererii consumatorilor către bunuri fabricate pe plan intern este imposibilă. Șefa băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a spus că economia funcționează la limitele sale, ceea ce înseamnă că nu există niciun spațiu pentru a crește producția. Rezultatul este că o slăbire a rublei va avea un efect și mai mare asupra prețurilor.

În teorie, banca centrală a Rusiei ar putea să efectueze o intervenție pe piață în sprijinul rublei. Cu toate acestea, practic, nu există opțiuni bune. Una ar fi ca Rusia să folosească fondul său pentru zilele ploioase, Fondul Național de Avere, dar deținea doar 31 de miliarde de dolari la începutul lunii noiembrie (excluzând aurul și activele nelichide). Relativ vorbind, asta nu este foarte mult.

O majorare considerabilă a ratei dobânzilor de către banca centrală este, de asemenea, o opțiune. Dar ratele dobânzilor sunt deja ridicate, iar piața se așteaptă la o nouă creștere în decembrie, ceea ce înseamnă că banca centrală ar trebui să crească rata cu până la 8 puncte procentuale dintr-o singură mișcare pentru a fi sigură că va avea un efect.

Acest lucru nu numai că ar afecta economia non-militară, dar ar afecta foarte mult și sectorul apărării, esențial în contextul conflictului cu Ucraina”, încheie Alexandra Prokopenko și Alexander Kolyandr.