ANALIZĂ // Dilema lui Putin în 2025: Încheierea războiului ar putea fi la fel de periculoasă pentru regimul său precum continuarea sa. Calea de salvare a liderului de la Kremlin

La trei ani de la lansarea „operațiunii militare speciale” în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o alegere grea. Încheierea conflictului l-ar putea costa pe liderul de la Kremlin tot atât sau mai mult decât continuarea sa.

În public, Putin emană optimism. Și-a scos țara înapoi din abis și, cu mijloace militare, și-a apărat suveranitatea, sau mai bine zis ceea ce el numește suveranitate. Dacă nu ar fi făcut-o, afirmă el, Rusia ar fi încetat să mai existe, scrie foreignaffairs.com.

Între timp, PIB-ul Rusiei este în creștere - va crește cu aproximativ patru procente în 2024, conform cifrelor oficiale - iar salariile nu numai că cresc, ci și aparent țin pasul cu prețurile, în ciuda unei rate anuale a inflației care acum este de peste nouă procente.

În spatele acestei fațade, bugetul militar s-a dublat în trei ani, iar creșterea este condusă în mare măsură de economia militară. Sectorul de consum, unde inflația este și mai mare, stagnează.

Kremlinul a câștigat un control suplimentar asupra societății, chiar dacă permite ca mai multe aspecte ale vieții private să continue netulburate. Și războiul, deși costurile sale continuă să crească, se pare că merge pe calea Rusiei: după spusele lui Putin, forțele ruse au „eliberat” cel puțin 189 de așezări în Ucraina în 2024, iar apărarea antiaeriană occidentală nu are nicio șansă împotriva celei mai noi rachete a Rusiei.

Populația dă semne de oboseală de război, dar, în general, toate rapoartele fericite ale succeselor militare sunt luate de la sine înțeles: conform datelor sondajului de la Centrul independent Levada, sprijinul pentru operațiunea specială a ajuns la un nivel de aproximativ 75% din populație, din care 45% care spun că sunt ”cu siguranță în favoarea” acțiunii militare și 30% ”oarecum în favoare”.

Dar, în realitate, nimic nu este bine, în timp ce Rusia intră în noul an. Prin folosirea puterii dure, Putin a pierdut puterea soft. Încercând să reconstruiască imperiul rus, el pierde influența Rusiei asupra fostelor sale teritorii. Căutând să mărească distanța dintre granițele Rusiei și NATO, el a făcut opusul: alianța transatlantică este acum, așa cum avertizează întunecat Kremlinul, „la porți”.

Economia este structurată din ce în ce mai mult într-o manieră distorsionată de război și de stat, rata dobânzii de referință extrem de ridicată a băncii centrale de 21% – necesară pentru controlul inflației – conducând unele companii în pragul falimentului.

Prin prioritizarea securității, Kremlinul i-a făcut pe ruși mai puțin siguri: pentru mulți, viața de zi cu zi constă acum fie în așteptarea sosirii unei drone inamice, fie, pentru cei care sunt împotriva războiului, pentru o bătaie decisivă la ușă de către autorități.

Tradițiile sociale au fost corodate de banalizarea violenței, iar patriotismul este văzut acum ca dorința de a se vinde în tranșee pentru un preț din ce în ce mai mare, sub forma unor bonusuri și salarii generoase de înrolare.

Cenzura care a distrus mass-media de știri independente din Rusia s-a răspândit treptat în educație, teatru, film, publicarea de cărți și chiar politica muzeală.

Grupuri sociale întregi sunt stigmatizate și persecutate, de la migranți și activiști civici la savanți și intelectuali, care acum sunt adesea denumiți „agenți străini”.

Comparațiile cu predecesorii săi sovietici nu sunt în favoarea lui Putin: Uniunea Sovietică post-stalinistă era mândră de Sputnik; Rusia lui Putin este mândră de Oreșnik, ultima sa rachetă hipersonică.

După ce a adus țara în situația în care este astăzi, nu este clar dacă Putin și echipa lui mai pot da înapoi. Demilitarizarea economiei și demobilizarea publicului riscă să distrugă tocmai sistemul care îl ține la putere. Visul de a recrea imperiul rus a slăbit statul retrograd al lui Putin, în loc să îl întărească.

După ce a pierdut Armenia din sfera sa de influență, neintervenind în conflictul pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, Moscova a pierdut mai nou și Siria, acolo unde rebelii islamiști l-au alungat pe aliatul lui Putin, Bashar al-Assad, și au preluat puterea.

De fapt, Rusia a pierdut cam pe toate planurile în afara granițelor țării, chiar și în regiunea separatistă Abhazia, care a refuzat planul Rusiei pentru un acord de investiții prin care Kremlinul ar fi câștigat și mai multă influență.

În același timp, organizațiile internaționale pe care Rusia le-a susținut s-au împotmolit. BRICS a adăugat mai mulți membri, dar nu a produs niciun rezultat tangibil.

Problema este că Putin susține că pune bazele unei ordini mondiale alternative, dar ordinea mondială ori există, ori nu există – ea nu poate fi alternativă și este imposibil să existe fără Occident.

Ceilalți membri BRICS și din celelalte organizații care ar fi menite să păstreze fostele republici sovietice pe orbita lui Putin au propriile lor interese și sunt dornici să coopereze cu China, Europa și SUA.

Putin, tot mai detașat de realitate

După un sfert de secol la putere, Putin pare tot mai detașat de realitate. El este, după cum a spus chiar o sursă apropiată de Kremlin, „în spațiu”. În ciuda problemelor economice majore, mașinăria de război funcționează la viteză maximă.

Riscul producerii unor dezastre provocate de om sunt și ele tot mai mari, în timp ce autoritățile continuă să neglijeze infrastructura civilă șubredă a țării. Deraierea trenurilor, defecțiunile sistemului de încălzire și alte accidente utilitare, precum și avarierea avioanelor folosite pe rutele interne au devenit alarmant de frecvente.

Mizând totul pe război, Putin i-a făcut pe ruși să se teamă tot mai mult de consecințele conflictului din Ucraina.

În noiembrie, mai mulți ruși s-au arătat în favoarea negocierilor de pace decât în orice alt moment de la izbucnirea războiului și până acum: 57%, conform unui sondaj Levada.

Pentru majoritatea celor ce își doresc pacea, ar fi o victorie pentru Rusia dacă va putea păstra teritoriile cucerite din 2022 și până acum și dacă va obține garanția că Ucraina nu se va alătura niciodată NATO.

O cale de salvare pentru Putin

Cu toate că ar putea fi la fel de costisitor pentru Putin să încheie războiul pe cât ar fi să îl continue, există o cale de salvare: ar putea să continue „operațiunea specială” la nesfârșit, dar sub forma unui război rece, nu unul fierbinte.

Un acord de pace îl va satisface pe Putin doar dacă el va putea considera că Rusia veche a fost restaurată și că marile puteri și-au împărțit din nou lumea între ele. Dar acest imperiu rusesc renăscut ar exista doar în capul lui Putin – el ar fi respins în orice altă parte a lumii.

Dacă va fi un nou Război Rece, atunci Occidentul s-ar putea să intre într-o nouă eră a „îngrădirii”. Dar, acum, situația este mult mai complexă decât în vremurile de odinioară. În loc de o confruntare între două superputeri mai mult sau mai puțin raționale, lumea a fost luată acum ostatică de trei lideri imprevizibili și periculoși: Putin, Trump și Xi Jinping.