INTERVIU // Ambasadorul Turciei în R. Moldova: „Găgăuzilor nu trebuie să le fie frică de UE”

Ambasadorul Turciei în R. Moldova, Mehmet Selim Kartal, vorbește pentru Ziarul NAȚIONAL despre problemele iscate în Găgăuzia

În pofida unor poziții refractare în Europa vizavi de aderarea Turciei la UE, turcii nu renunță la viitorul european al țării lor, în timp ce găgăuzii (turcii ortodocși din R. Moldova) țintesc spre Est.

Excelență, dacă ar fi să caracterizați relațiile bilaterale dintre R. Moldova și Turcia, ce ați evidenția în primul rând?

Așa cum știți, președintele R. Moldova a vizitat în luna decembrie Turcia, a fost la Ankara, și împreună cu președintele Turciei au susținut o conferință de presă în care cei doi oficiali au spus că relațiile moldo-turce sunt în creștere și țările sunt interesate să dezvolte un parteneriat strategic. Chiar dacă nu avem frontieră comună, Turcia tratează R. Moldova ca pe un vecin cu care dezvoltă relații multilaterale. Momentan lucrăm pentru a aduce mai mulți investitori în R. Moldova.

Turcia a întreprins mai multe acțiuni spre integrarea în UE. În ultimul timp, sunt voci care afirmă că Turcia a renunțat să mai „lupte” pentru acest scop, din cauza reticențelor care există vizavi de aderarea Turciei la UE. Ați renunțat la viitorul european?

Într-adevăr, există anumite cercuri din UE care simțim că nu doresc ca Turcia să devină membru cu drepturi depline, dar acest lucru nu ne afectează ambiția pe care o avem. Dorința noastră de a fi în Uniunea Europeană este fundamentală. Pe termen lung, nu văd nicio dificultate pentru aderarea Turciei la UE. Dar integrarea în UE nu înseamnă doar integrare pe hârtie. Noi suntem membri ai mai multor instituții din Europa și acest lucru trebuie avut în vedere.

Deci, Turcia nu renunță la intenția de aderare la UE?

Bineînțeles că nu. Dar pentru Turcia nu e atât de important să fie membru cu drepturi depline al UE, cât să realizeze un proiect important care se numește modernizare, îmbunătățirea nivelului de viață, implementarea reformelor. Noi am făcut foarte multe reforme în toate domeniile și am demonstrat că suntem progresivi. Da, reformele au fost susținute de UE și chiar recent premierul nostru a fost la Bruxelles și a negociat un nou program de susținere.

Ce șanse îi dați R. Moldova să semneze, în 2014, Acordul de Asociere cu UE?

Nu cred că sunt persoana potrivită să vorbesc despre asta, Turcia nu este membru al UE, dar putem face trimitere la experiența de până acum când țările mici, cu puțină populație, au avut șanse mai mari să devină membri ai UE decât cele mari.

Ce credeți despre intenția autorităților din Gagauz-Yeri, necoordonată cu conducerea R. Moldova, de a organiza un referendum în cadrul căruia găgăuzii să fie întrebați dacă vor aderarea la UE sau la Uniunea Eurasiatică?

Este o problemă internă a R. Moldova. Poziția Turciei este foarte clară: susținem calea europeană pe care a ales să meargă R. Moldova. Nu susținem integrarea în Uniunea Eurasiatică. Turcia este un prieten sincer al R. Moldova, susținem integritatea teritorială și suveranitatea R. Moldova și nu susținem nicio mișcare separatistă.

În afară de bursele pe care le acordă Turcia tinerilor din Găgăuzia, ce relații mai dezvoltă țara Dvs. cu găgăuzii care sunt de origine turcă, dar ortodocși?

Aici găsiți mai multe proiecte sociale și economice pe care le-am susținut în Găgăuzia. (Dl ambasador ne arată o broșură în care găsim reparația și amenajarea unei biblioteci de la Comrat, construirea unui teren de fotbal și a tribunelor la stadionul din Ceadâr-Lunga, aprovizionarea cu apă potabilă a orașului Ceadâr-Lunga, reparația și amenajarea cu mobilier nou a sediului Adunării Populare din Găgăuzia și a clădirii comitetului executiv din regiune, îmbunătățirea infrastructurii la televiziunea din Găgăuzia, reparația unui azil de bătrâni din Comrat, reparația spitalului din Vulcănești etc., toate din bani turcești – n.r.)

Judecând după declarațiile și acțiunile autorităților găgăuze, se creează impresia că acestea ar fi mai apropiate de Federația Rusă decât de Turcia, deși găgăuzii sunt de origine turcă. Greșim?

Poate fi adevărat. Dar asta poate să aibă o explicație istorică. Timp de multă vreme găgăuzii au fost educați în limba rusă, iar cultura de secole și-au format-o în acest context. Dar nu este real să așteptăm de la ei să se schimbe brusc. Credem că găgăuzii trebuie să-și dezvolte cultura, limba și noi îi susținem ca să nu-și uite identitatea.

În ultimul an, autoritățile din Găgăuzia au întreprins mai multe acțiuni, cum ar fi boicotarea unor decizii ale Chișinăului în domeniul educației, refuzul bașcanului de a participa la ședințele Guvernului, referendumul etc. De ce credeți că se întâmplă aceste lucruri. Ce vor găgăuzii?

Autoritățile R. Moldova trebuie să fie mult mai înțelegătoare cu cei din Gagauz-Yeri, pentru că oamenii care locuiesc acolo au alte sentimente și gânduri. Trebuie să se discute mai mult cu ei, pentru că vor să se facă auziți. Oamenilor le este frică. Ei se gândesc că, dacă Moldova merge pe calea integrării în UE, se poate întâmpla ca Găgăuzia să fie românizată. Ei mai cred că autoritățile de la Chișinău îi neglijează, că nu primesc suficient suport. Eu sper, și sunt optimist, că aceste probleme ne vor ajuta să creăm un dialog între cele două părți care să se soldeze cu un rezultat pozitiv pentru viitorul R. Moldova care are nevoie de o autonomie funcționabilă. Autoritățile trebuie să satisfacă necesitățile pe care le are Gagauz-Yeri pentru a reuși mai ușor reintegrarea R. Moldova. Acest lucru poate deveni un exemplu și pentru Transnistria.

Optați pentru ca Transnistria să devină autonomie?

Transnistrenii găsesc pretexte când se uită la găgăuzi și zic: uite, găgăuzii nu sunt de acord. În cazul în care vor vedea că în Găgăuzia lucrurile merg spre bine, probabil că își vor schimba și ei părerea.

Și autoritățile de la Chișinău menționează necesitatea existenței unui dialog cu Comratul, Dvs. vă referiți, de asemenea, la acest dialog. Ce alte soluții mai vedeți pentru depășirea problemelor iscate, ca să nu se întâmple că discutăm, discutăm și nimic nu se schimbă?

Eu sper foarte mult ca acest dialog să aibă rezultate concrete. E ca și într-o căsătorie: dacă ambele persoane sunt interesate să continue, ele vor face ceva în acest sens. Și eu cred că și R. Moldova, și Găgăuzia sunt interesate să se dezvolte împreună.

Să admitem că are loc referendumul. Și, indiferent de rezultate, ce se întâmplă mai departe?

Din păcate, trebuie să recunosc că vor fi create niște tensiuni, din partea ambelor părți, ele nu sunt necesare, dar trebuie înțelese. Am citit că, bunăoară, Guvernul de la Chișinău a invitat transnistrenii la discuțiile privind integrarea europeană. Nu înțeleg de ce nu s-a procedat la fel și cu autoritățile din Găgăuzia. Poate nu să fie invitați separat sau oficial, dar ar fi fost bine ca în cadrul unor cercuri mai restrânse, unele subcomisii, să se discute și cu ei.

Ce mesaj are ambasadorul Turciei în R. Moldova, țară care aspiră la UE, pentru găgăuzii speriați, așa cum ați spus, de ceea ce înseamnă integrarea europeană?

Pot să le spun ce înseamnă pentru noi integrarea europeană – modernizare, condiții sociale mai bune, sistem judecătoresc echitabil, legi mai bune, drepturi mai multe, reforme în fiecare domeniu, standarde de viață mai înalte. Și aceste lucruri trebuie să fie valabile și pentru găgăuzi. Să nu le fie frică de UE, fiindcă UE nu înseamnă pierderea identității culturale sau drepturi mai puține, din contra – UE susține orice identitate culturală și acordă drepturi mai multe.

Vă mulțumim!