Alegeri legislative fără opoziție reală în Rusia, în al cincilea an de război

Rusia va organiza, începând de vineri şi timp de trei zile, alegeri legislative strict controlate, fără opoziţie reală. Totuşi, Kremlinul le consideră un barometru al opiniei publice cu privire la războiul cu Ucraina, care se prelungeşte deja în al cincilea an.

Alegerile parlamentare, programate în perioada 18-20 septembrie, vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 şi abia al doilea scrutin la nivel naţional după alegerile prezidenţiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.

Votul urmează să aibă loc şi în regiunile din Ucraina ocupate de armata rusă.

Unii ruşi s-au săturat de stagnarea economică şi de intensificarea atacurilor de represalii ale Ucrainei. În anumite cercuri există şi temerea că presedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o mobilizare în masă a unor noi soldaţi după alegeri.

Războiul a provocat moartea a sute de mii de oameni, a dus la instituirea unei cenzuri severe în Rusia, a devastat estul Ucrainei şi a determinat impunerea asupra Moscovei a unor sancţiuni occidentale fără precedent.

În condiţiile în care Moscova a interzis criticile la adresa războiului, pe buletinele de vot nu vor figura partide de opoziţie reale. Partidul de guvernământ al lui Putin, "Rusia Unită", are deja asigurată obţinerea majorităţii locurilor în Duma de Stat.

Un diplomat european a descris alegerile drept "o adevărată înscenare", dar a subliniat că ele reprezintă un "ritual pe care Kremlinul îl consideră esenţial". Potrivit acestuia, se va depune tot efortul pentru a "asigura o prezenţă ridicată la vot".

Chiar dacă rezultatele sunt "predeterminate", votul rămâne important, consideră politologul rus exilat Nikolai Petrov. "La fel ca pe vremea Uniunii Sovietice, alegerile ar trebui să demonstreze loialitatea cetăţenilor", a declarat el.

DOAR PARTIDE PRO-PUTIN

Pentru Putin, aflat la putere de 26 de ani, este important să "demonstreze elitelor că este încă susţinut şi că oamenii de rând încă au încredere în el", a explicat Petrov.

Jumătate din cele 450 de locuri disponibile în Duma de Stat vor fi decise printr-un vot naţional pentru listele de partid. Cealaltă jumătate va fi alocată circumscripţiilor uninominale din întreaga ţară.

Doar formaţiunile care îl susţin pe Putin şi războiul au primit permisiunea de a candida la alegerile naţionale: partidul de guvernământ "Rusia Unită", Partidul Comunist, "O Rusie Justă", partidul naţionalist LDPR şi "Oameni Noi".

Singurul partid anti-război din Rusia care mai este activ în ţară, "Iabloko", a fost exclus din cursa electorală.

"Este un scrutin fără opţiuni", a declarat Evdokia, o tânără de 18 ani întâlnită pe străzile Moscovei. Ea intenţiona să voteze pentru "Iabloko", formaţiune care a cerut încetarea luptelor din Ucraina, dar acum va opta pentru "Oameni Noi".

Autorităţile au folosit contextul războiului pentru a intensifica represiunea la niveluri nemaiîntâlnite de pe vremea Uniunii Sovietice. Toţi principalii oponenţi ai lui Putin se află în închisoare, în exil sau sunt morţi. Printre aceştia se numără şi principalul său adversar, Aleksei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024.

Deşi parlamentul rus şi-a văzut puterile reduse considerabil sub conducerea lui Putin, alegerile legislative au fost în trecut surse de tensiune. În 2011, fraudele pe scară largă şi revenirea lui Putin la Kremlin, după ce ocupase funcţia de prim-ministru, au dus la cele mai mari proteste din Rusia de la sfârşitul URSS.

În acest an, la Moscova există însă puţine semne că alegerile vor avea loc. Afişele de campanie sunt rare, cu excepţia materialelor generice ale autorităţilor, care îi îndeamnă pe oameni să participe. Sloganul folosit este "Vocea ta este puterea Rusiei".

TEMERI LEGATE DE MOBILIZARE

Votul va servi drept barometru al sentimentelor faţă de un război care a ucis sute de mii de oameni şi a subminat viaţa de zi cu zi a ruşilor, inclusiv a celor care locuiesc la mii de kilometri de front. În ultimele luni, Kievul şi-a intensificat atacurile de lungă distanţă asupra Rusiei, prezentate drept o răzbunare pentru valurile de rachete şi drone lansate de Moscova.

Atacurile au provocat penurie de combustibil, pagube de miliarde de ruble şi moartea unor civili. În acelaşi timp, loviturile ruseşti asupra Ucrainei continuă să afecteze grav populaţia şi infrastructura.

Pe fondul zvonurilor persistente, Putin însuşi a fost nevoit să nege că Moscova ar planifica o nouă rundă de mobilizare după alegeri. Ar fi vorba despre o măsură similară mobilizării nepopulare din 2022, când au fost chemaţi sub arme 300.000 de rezervişti.

Criticii Kremlinului, Kievul şi unele ţări occidentale l-au acuzat pe liderul rus că plănuieşte exact acest lucru.

Experta rusă Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis de Moscova, consideră însă că o nouă mobilizare este puţin probabilă. "Au depus atâtea eforturi pentru a-i convinge pe ruşi să nu-şi facă griji în privinţa asta… Aş fi foarte, foarte surprinsă dacă s-ar întâmpla", spune ea.

În urma victoriei sale inevitabile, Putin va vedea mai degrabă "o confirmare a legitimităţii sale şi legitimitatea războiului său", punctează Stanovaia.