Stiri

Ajutor din „patria ceasornicarilor”

Social 23.08.2013 08:40 Vizualizări

2692

Este preşedintele Comunităţii moldave din Elveţia, țară care este considerată una dintre cele mai bogate din lume. Margareta Donos-Stroot locuiește în Confederația elvețiană din 1996, fiind acreditată ca ziarist la mai multe organizații internaționale ce își au sediul aici. Organizația pe care o conduce a desfășurat mai multe proiecte de sprijinire a copiilor din R. Moldova, iar de Ziua Independenței va face o donație de carte în limbile franceză, germană și engleză pentru Biblioteca Națională de la Chișinău.

Majoritatea moldovenilor din Elveția sunt ilegali

O mare parte dintre moldovenii stabiliți în „patria ceasornicarilor” și cu cele mai mari instituții bancare din lume sunt clandestini. Comunitatea moldovenilor din Elveția a fost creată în 2007 și reunește concetățeni de-ai noștri ce locuiesc în diverse regiuni ale țării-gazdă.

„Sunt și moldoveni stabiliți pe termen lung ori scurt, dar care nu țin neapărat să facă parte din structurile asociative. De aceea, este greu de efectuat o statistică cu privire la numărul acestora, mai ales că, în ultimul timp, majoritatea ajung aici în baza pașaportului românesc”, ne-a explicat lidera diasporei de acolo.

Potrivit Margaretei Donos, asociația are drept scop promovarea imaginii R. Moldova în țara-gazdă. Organizează, în colaborare cu Reprezentanța Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Oficiul Națiunilor Unite din Geneva, concerte și expoziții destinate publicului local și internațional. De asemenea, cu prilejul Crăciunului sau alte ocazii, au loc serate sau concerte de suflet pentru membrii Comunității.

Vor să-și ajute Patria

„Un alt obiectiv major este de a ne ajuta Patria. Plecând în străinătate, din diverse motive, noi am „văduvit” țara de brațe de muncă prețioase, majoritatea dintre noi fiind formați în școlile moldovenești și pe banii statului. De aceea, considerăm că datorăm foarte mult R. Moldova, care va rămâne pentru totdeauna Patria noastră. Pornind de la aceasta, ne propunem să realizăm proiecte mai mari, dar și mai mici pentru țară”, ne-a relatat ea, vădit emoționată.

Astfel, organizația respectivă a desfășurat mai multe acțiuni sociale de ajutorare a basarabenilor, cu precădere a copiilor. Își concentrează energia și mijloacele disponibile asupra copiilor, deoarece, spune ea, este categoria de populație care suferă cel mai mult în urma emigrației. De exemplu, la începutul lui iunie a.c. a fost inaugurat un teren de joacă pentru copiii din satul Varnița, localitate hărțuită de separatiștii transnistreni. Beneficiari ai noului „loc de joacă” sunt circa 200 de copii. Toboganele și alte dispozitive de joacă au fost confecționate de către un meșteșugar local, în acest mod organizatorii dorind să contribuie, câtuși de puțin, la funcționarea economiei locale.

Abonează picii de la internate la publicațiile pentru copii

O altă acțiune este oferirea abonamentelor la publicațiile naționale copiilor din școlile-internat, dar și alte cadouri. Pentru grădinițele din localitățile cele mai îndepărtate, care în viziunea Asociației sunt și cele mai neajutorate, se desfășoară, de câteva ori pe an, colecte de jucării.

Margareta Donos a ținut să menționeze contribuția lui Alexandru Arion, membru al Asociației, care de fiecare data ajută cu mare dragoste copiii din R. Moldova.

Comunitatea moldovenilor din această țară participă și la organizarea Concursului pentru tinerii francofoni „Gutuia de Aur – Le Coing d'Or”. La inițiativa acesteia, învingătorul ediției 2013 va beneficia de o vacanță de șapte zile în Elveția.

Concursul va avea loc în toamnă și va fi organizat de secția din Moldova a Uniunii Presei Francofone în colaborare cu publicația „Courrier de Moldavie”.

De Ziua Independenței, Biblioteca Națională va primi cărți în limbi străine

De asemenea, cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței, Biblioteca Națională a Moldovei va primi o colecție de cărți în diferite limbi. Volumele sunt în limbile franceză, germană și engleză și vor ajunge la Chișinău săptămâna viitoare. Cărțile au fost dăruite de către membrii Comunității din orașele Geneva și Zurich și suburbiile acestora.

„Plecăciuni tuturor celor care nu-și uită meleagul natal și răspund apelurilor Comunității”, a ținut ea să mulțumească tuturor donatorilor.

Moldovenii, tot printre foști sovietici

În Elveția, pentru străini, există permise de lucru și de ședere. Regulile de eliberare a ambelor tipuri de permise sunt însă foarte stricte și deseori interdependente.

„Pentru integrarea emigranților moldoveni în societatea elvețiană ca și în fiecare țară străină este nevoie de o cunoaștere foarte bună a limbii, cunoașterea și respectarea strictă a legilor, precum și înțelegerea mentalității locale”, ne-a dezvăluit ziarista stabilită la Geneva.

Nu este ușor pentru gastarbeiteri să-și facă prieteni, ei fiind acceptați doar atunci când au atins un anumit nivel de integrare socială. „Cel mai des moldovenii se „învârt” tot în „mediul nostru intelectual”, adică al originarilor din Europa de Sud-Est. Cum se poate integra un moldovean care efectuează de-a lungul zilei sarcinile cele mai penibile într-o casă de elvețieni, italieni sau spanioli cu bani? Ce nivel de cunoaștere a limbii posedă el? Despre ce fel de integrare într-o societate străină poate fi vorba?”, întreabă ea retoric.

Elvețienii, bogați datorită „muncii de calitate”

Elveția este cunoscută drept una dintre cele mai prospere țări din lume, însă nu întotdeauna bogăția a fost una din caracteristicile ei de bază. Cu un secol jumate în urmă, cantoanele elvețiene se numărau printre cele mai sărace pe continentul european.

„Elvețienii au ajuns la nivelul de azi grație muncii lor, cunoscută în lumea întreaga drept „calitate elvețiană”. Este un popor foarte muncitor, disciplinat și respectuos. Regret, dar noi suntem foarte departe de aceste caracteristici”, ne-a relatat Margareta.

Similitudini între R. Moldova și Elveția

Confederația Elvețiană, precum și alte țări mici și independente ca, de exemplu, Norvegia, sunt state neutre, lipsite de resurse naturale. Ca și R. Moldova, beneficiază de o așezare geografică perfectă și ne pot servi drept model în dezvoltarea economică. Atât R. Moldova, cât și Elveția sunt la interferența unor mari culturi, ce găzduiesc mai multe minorități lingvistice. În Confederație sunt vorbite patru limbi - germana, franceza, italiana și retoromana.

„Mai există unele dificultăți de comunicare, dar toată lumea dă dovadă de respect și face efort pentru o înțelegere cât mai bună. Acolo unde respectul lipsește, legea le amintește despre acest lucru. R. Moldova se poate inspira din experiența și drumul parcurs de cantoanele elvețiene. Drumul este anevoios, dar devine mai sigur când este croit cu propriile puteri”, a opinat ea.

Margareta Donos-Stroot este acreditată pentru Radio Moldova să participe la lucrările ONU și ale altor organizații internaționale cu sediul la Geneva și Bruxelles. Ea este și președinta Clubului Elvețian de Presă.

Cătălin Mihai

Autor: Ziarul National