Agenții economici din R. Moldova produc 80% din materialul săditor acasă, datorită schimbului de experiență cu colegii din România: „Palpabilă este susținerea colegilor români în valorificarea pomușoarelor - mure, aronia, afinele etc.”

Practica de peste Prut inspiră agricultorii din R. Moldova. În prezent, agenții economici din R. Moldova produc 80% din materialul săditor viticol și pomicol, după schimburile de experiență cu colegi din România, declară academicianul Boris Gaina, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției Științe ale Vieții a AȘM.

„Practica vecinilor noștri și schimbul de experiență a permis agenților economici din țară să producă cca 80% din materialul săditor viticol și pomicol, palpabilă este susținerea colegilor români în valorificarea pomușoarelor - mure, aronia, afinele etc. Este substanțială colaborarea cercetătorilor din ambele țări în domeniul agriculturii ecologice. Zeci de fermieri din țara noastră au însușit tehnologii eficace de producere a cerealelor certificate de instituțiile abilitate din UE, pentru exportul lor în lumea întreagă”, a afirmat savantul într-un interviu publicat pe asm.md.

Boris Gaina a subliniat, în același interviu, colaborarea cu colegii de la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România unde există 19 membri de onoare din rândurile savanților moldoveni.

„Această apreciere nu este doar o frăție de neam, ci este rodul colaborării noastre în multiple domenii: pomicultura – cu soiuri aduse la încercare în Republica Moldova, cu varietățile de viță-de-vie – Feteasca Regală, Victoria, Galbena, Busuioaca de Bohotin și altele, care se cultivă sau trec testările la noi. Varietățile culturilor leguminoase obținute în România și cultivate la noi ne permit să obținem un randament înalt, presupunem noi că aceasta se datorează condițiilor agroclimaterice similare în ambele state. Colaborarea noastră științifică ne permite să beneficiem de laboratoarele de profil agrobiologic moderne din România, unde realizările cercetărilor comune în domeniile siguranței alimentelor, inofensivității produselor agricole, metodelor de analiză și prevenire a contaminării și altele. Participarea cercetătorilor din spațiul Nistru-Prut la manifestările științifice din România, consacrate problemelor stringente ale producerii agricole și alimentare, contribuie esențial la perfecționarea cunoștințelor și însușirea celor mai reușite procedee tehnologice în tehnologiile agrobiologice”, a mai declarat academicianul.

Boris Gaina a adăugat că realizările din ultimii 10 ani a României în domeniul agriculturii „merită aprecierea noastră înaltă” și implementate în stânga Prutului.

„Apele Dunării sunt pe larg utilizate la irigarea sectorului legumicol, țara vecină fiind un mare producător și consumator de legume. Noi suntem conștienți de faptul că utilizarea apelor din Nistru, Prut și Dunăre ne vor permite să avem un sector viticol, pomicol și de arbuști care, în baza irigării prin picurare sau cea subterană, în solurile nisipoase, ne-ar permite să aplanăm consecințele secetei și să asigurăm obținerea recoltelor înalte, lucru ce ne-ar permite să ridicăm competitivitatea produselor noastre agricole - struguri de masă, fructe, pomușoare, legume etc., pe piețele UE, îndeosebi, a României, pe cea a a Federației Ruse, Republicii Belarus, Ucrainei și Kazahstanului. Realizări notorii în acest domeniu am apreciat la Mulfatlar, Năvodari, Ialomița și alte zone agricole din România cu înaltă performanță. Și noi ne mândrim cu realizările colegilor noștri. La concursul porumbului din Ialomița, România, unde au participat firme din 22 de țări, doi hibrizi ai Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” au intrat în topul celor 10 performanți, asigurând recolte de 16-17 tone de semințe la hectar cu umiditate de 11-12%”, a exemplificat vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.