ALARMANT // Comisioanele neoficiale pentru achiziții publice ajung până la 70 % din contract

Lobby// Guvernul și Parlamentul se opun instituirii unui mecanism transparent de organizare a licitațiilor în întreprinderile de stat, acolo unde au loc cele mai dubioase achiziții

Statul nu este un „cumpărător de bună-credință”, iar procesul de achiziții publice este afectat de corupție, arată un raport elaborat la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi a Consiliului Europei.

Cea mai gravă este situația în cazul tenderelor pentru procurarea medicamentelor și a echipamentelor medicale, dar și la achiziționarea lucrărilor de reparație și construcție a drumurilor.

Opt din nouă agenți economici care participă activ la licitațiile publice recunosc că li s-a solicitat mită pentru a fi desemnați câștigători, comisioanele neoficiale ajung, în unele cazuri, până la 70% din valoarea contractului.

Statistici descurajatoare

Fiecare al patrulea agent economic care participă la licitațiile publice organizate de instituțiile de stat crede că aceste concursuri sunt corupte, arată un studiu realizat anul trecut de Transparency International Moldova.

Potrivit sondajului, un sfert dintre respondenți au afirmat că nu cred că ar putea câștiga un tender la stat fără efectuarea unor plăți neoficiale, 24,4% au declarat că se cunoaște din start numele câștigătorului, iar 25 la sută cred că procedura de achiziții publice nu este transparentă și echitabilă.

Opiniile acestora, dar și multiplele lacune legislative și numărul infim de cauze penale pornite pentru acte de corupție în procesul de achiziții publice îngrijorează PNUD și Consiliul Europei.

Din nou bețe în roate?

Acum un an, Parlamentul a adoptat, cu trâmbițe, o nouă Lege cu privire la achizițiile publice. Documentul, care pretinde a fi conform standardelor și directivelor europene, va intra în vigoare din această vară, dar, cred experții străini, deja este viciat.

Cea mai gravă problemă este că întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni în care statul deține pachetul majoritar nu sunt din nou obligate să facă achiziții în conformitate cunorma legală.

„Acesta este neajunsul principal în procesul de combatere a corupției din cadrul achizițiilor publice”, se constată în raportul PNUD și al Consiliului Europei.

„Au fost făcute încercări pentru a introduce întreprinderile de stat și parteneriatele publice-private în calitate de subiecți în noua Lege cu privire la achizițiile publice, dar propunerile nu au fost susținute”, explică Vitalie Verebceanu, șeful Direcției generale de prevenire a corupției din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA).

Întrebat cine s-a opus ca întreprinderile de stat să organizeze concursuri transparente de achiziții publice, funcționarul a strâns din umeri, sugerând că ar fi vorba despre membri ai Guvernului și deputați.

Banca Mondială, îngrijorată

Reprezentanții Băncii Mondiale insistă însă ca aceste instituții de stat să fie incluse ca subiecți ai legii.

„Știm că achizițiile în întreprinderile de stat sunt tot din bani publici, dar de obicei sunt cu conflict de interese, dintr-o singură sursă sau contracte preferențiale”, și-a exprimat poziția reprezentatul BM, Constantin Rusu, îndemnând toți partenerii de dezvoltare ai R. Moldova să își consolideze eforturile pentru a aduce întreprinderile de stat în calitate de subiecți ai Legii cu privire la achizițiile publice.

De asemenea, instituția financiară internațională își dorește un control mai strict asupra modului în care sunt implementate contractele de achiziții publice, or cea mai mare parte din nereguli se produce abia după atribuirea contractului.

Achizițiile, ca sursă de finanțare a partidelor

O problemă aparte, susțin experții internaționali, ține de atribuirea contractelor de achiziții pe criterii politice.

„Despre finanțarea partidelor prin intermediul achizițiilor publice a relatat în special presa. Noi ne-am informat din materiale jurnalistice despre schemele de donare a mijloacelor financiare publice de către autoritățile contractate partidelor politice, prin intermediul companiilor care câștigă licitațiile, iar ulterior donează bani formațiunilor politice din care fac parte și conducătorii instituțiilor care au organizat tenderul”, a recunoscut expertul Serghei Merjan.

CNA nu a documentat astfel de cazuri.

Dosare penale, fără inculpați

În 2014, Centrul a instrumentat zece cauze penale pe cazuri de corupție conexe activității de achiziții publice. Este vorba despre nereguli în procurările publice făcute de instituții de drept și ale justiției (trei cazuri), întreprinderi de stat (două cazuri), instituții vamale (trei cazuri) și de către o primărie și o instituție medicală.

Dosarele penale au fost deschise pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, abuz de putere, corupere activă, fals în acte sau neglijență de serviciu. Cu toate acestea, pe toate aceste cazuri nu există decât trei persoane bănuite, un primar și doi șefi de direcții.

Problema este că legislația nu prevede încă răspundere pentru decizii colective.

„Deciziile de atribuire a unui contract de achiziții sunt luate de comisiile de concurs. E greu să obții tragerea la răspundere a tuturor membrilor comisiei. De cele mai multe ori, în procesele-verbale ale comisiilor nu se precizează cine și cum a votat, doar numărul de voturi pentru și împotrivă”, încearcă să se justifice procurorul Viorel Morari, șeful Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și Serviciul Vamal.

Potrivit lui, a fost elaborat deja un proiect de lege care să asigure înlăturarea acestui vid legislativ, dar deocamdată documentul nu a fost propus Guvernului.

Jose-Luis Herrero, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chişinău:

„Sectorul public este afectat de corupție. Achizițiile publice reprezintă o problemă cu adevărat gravă în R. Moldova. Suntem conștienți de cât de mult acest cancer pune în pericol procesul democratic, suntem conștienți de cât de mult atacă totul, de la sectorul de sănătate la justiție, de la corupția sistemică la corupția măruntă. Luând în considerare gravitatea acestei probleme, suntem aici pentru a ajuta la înfruntarea acestor provocări. Nu știu dacă e cu succes sau fără, dar studiul nostru a coincis cu momentul în care a fost în sfârșit adoptată noua lege. Acum este important să veghem asupra implementării legii”.

Cum sunt fraudate achizițiile publice

Raportul realizat de PNUD și Consiliul Europei arată că, în pofida declarațiilor politice de luptă împotriva corupției, din 2010 și până în prezent autoritățile au înregistrat foarte puține progrese în crearea mecanismelor de prevenire și combatere acorupției în procesul de achiziții publice.

Autorii studiului au elaborat și unsistem de indicatori ai fraudei şi corupţiei, numit „Stegulețe roșii”, care descriu explicit cele mai dese modalități de fraudare a achizițiilor.

Astfel, dacă funcționarii publici implicați în procesul de achiziții publice se îmbogățesc brusc, la licitații participă și câștigă pe rând aceiași agenți economici, ofertele prezentate la concurs se aseamănă foarte mult, companiile-concurente sunt afiliate sau dacă există legături de rudenie sau de alt gen între agentul economic câștigător și membrii comisiei de concurs, în procesul de achiziții apar intermediari sau subantreprenori suspecți, acest lucru indică asupra faptului că licitația a fost fraudată.