27 martie 2006, ziua în care „partenerul strategic” Rusia a încercat să ÎNGENUNCHEZE R. Moldova: „Vinul moldovenesc e bun doar de vopsit garduri”. R. Moldova a REZISTAT, iar acum peste 60% din exporturi merg în UE

Astăzi, 27 martie 2025, se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, „Rospotrebnadzor”, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a decis să interzică vinurile moldovenești pe piața rusă, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele. Acel embargo din 2006 a provocat pierderi majore pentru industria vinului din R. Moldova, în condițiile în care peste 80 la sută din exporturi mergeau pe piața din Federația Rusă.

Expertul WatchDog.MD, Andrei Curăraru, a aminit că Rusia a vrut să ofere o lecție Chișinăului, deoarece autoritățile R. Moldova au început să se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană și să conteste prezența armatei ruse în Transnistria.

„Vinul moldovenesc e bun doar de vopsit garduri. Această frază, rostită de Ghenadi Onișcenko, șeful „Rospotrebnadzor”, în plină criză diplomatică în 2006, a fost mai mult decât o insultă. A fost expresia brutală a unei doctrine vechi: cine nu se supune Moscovei, plătește. Iar R. Moldova, prin simplul fapt că îndrăznea să critice prezența rusă în Transnistria și să comunice cu Bruxellesul, a fost pusă la colț. Embargoul din 2006 a provocat scăderea producției de vin, a afectat grav economia, dar și a umilit politic R. Moldova. După ce Rusia a repetat blocada în 2013, R. Moldova a învățat că dependența economică de o singură piață este o vulnerabilitate politică. A început să diversifice piețele de desfacere, iar Uniunea Europeană și alte instituții internaționale au susținut sectorul vitivinicol”, a menționat Curăraru.

Embargoul anunțat de Rusia în 2006 a lovit cu precizie economia R. Moldova. „La acel moment, peste 80% din exporturile de vin ale R. Moldova mergeau spre piața rusă. Producția de vin îmbuteliat a scăzut în 2006 cu 63% față de anul 2005. Pierderile estimate depășeau 180 de milioane de dolari. Faimoasele camioane cu vin moldovenesc, oprite la Solnțevo, deveneau imaginea unui stat lăsat fără pârghii comerciale și fără replică politică. Industria vitivinicolă, care la acel moment reprezenta aproximativ 10% din PIB-ul agricol, era paralizată. Producători mari precum „Cricova”, „Purcari” sau „Mileștii Mici” raportau pierderi de peste 50% din venituri. Pentru Moscova, era doar o demonstrație de forță. Pentru R. Moldova lui Voronin - un colaps sistemic”, a precizat sursa citată.

Citește și: DECIS // Vinurile moldovenești INTERZISE în Rusia

Șapte ani mai târziu, în 2013, istoria s-a repetat. „Și atunci a fost același pretext - impurități, neconformități tehnice… Însă contextul era mai clar ca oricând: R. Moldova urma să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un singur trimestru, exporturile către Rusia s-au prăbușit cu 66%, iar peste 40 de companii au fost afectate”.

Dar între timp, autoritățile de la Chișinău au constata că dependența economică față de „partenerul strategic Rusia” este o vulnerabilitate politică, fie că e vorba de vin sau energie.

Citește și: FOTO // COMOARA lui Putin din R. Moldova!

„Uniunea Europeană a reacționat ferm și rapid. În octombrie 2013, Bruxellesul a liberalizat complet importurile de vin moldovenesc. Două luni mai târziu, în decembrie, s-a lansat brandul național „Wine of Moldova. A legend alive”, cu sprijinul SUA, al Suediei și al BERD. În paralel, USAID investește peste 17 milioane de dolari în digitalizarea industriei, crearea registrului viticol, trasabilitate, asistență tehnică, rebranding și deschidere către piețele occidentale. În loc de embargo, R. Moldova primește stimul de modernizare”, a adăugat expertul.

Industria vinului din R. Moldova a demonstrat că, în pofida umilinței și a presiunii externe, poate să se adapteze și să prospere.

„Vinul moldovenesc, acum premiat la nivel internațional, este dovadă că R. Moldova a reușit să transforme vulnerabilitatea în oportunitate și să câștige respect pe piețele internaționale. 19 ani mai târziu, putem spune cu capul sus că cei care atentează la valorile neamului nostru, nu au nicio șansă să ne oprească. Și că putem transforma orice criză în oportunitate. Între 2014 și 2022, ponderea exporturilor către UE crește de la 15% la peste 60%, în timp ce Rusia scade sub 10%. În 2022, exporturile de vin către UE depășesc 55 de milioane de dolari. Către Rusia, ajung sub 8 milioane. Iar în 2023, vinul „Late Harvest Traminer 2019” produs de Fautor este desemnat cel mai bun vin al anului la London Wine Competition.În cinci ani, vinurile moldovenești au adunat peste 500 de medalii internaționale. Soiurile autohtone — Feteasca Neagră, Viorica, Rara Neagră — și-au făcut loc în portofoliile celor mai respectați distribuitori europeni.

Iar Rusia? A continuat să joace același joc: presiuni tăcute, liste negre, suspendarea licențelor de import, obstrucții administrative. Însă efectul s-a diluat. În 2025, industria vinului din R. Moldova este stabilă, diversificată și matură. Exportă în peste 75 de țări. Nu mai cere permisiunea nimănui. Vinul pe care Onișcenko îl desconsidera public e astăzi premiat la Londra. Noi am făcut acest salt și îl putem repeta. Ce ne-a dat Rusia? Aroganță, umilință și ne-a forțat să ne rupem de ceea ce credeam că este o piață tradițională”, a conchis Andrei Curăraru.