Cincisprezece minute de somn în plus pot îmbunătăți funcțiile cerebrale ale adolescenților, arată un nou studiu

Un studiu recent arată dovezi semnificative despre impactul major pe care somnul îl are asupra dezvoltării cerebrale la adolescenți. Într-un context în care tulburările de somn și lipsa odihnei devin tot mai frecvente la tineri, cercetările efectuate pe biometria și imagistica a peste 4.000 de adolescenți subliniază cât de importantă este chiar și cea mai mică schimbare în durata somnului. Aceste descoperiri aduc argumente puternice pentru medici, neurologi, psihiatri, pediatri și specialiști în sănătatea mintală. Ele subliniază importanța promovării somnului sănătos în rândul tinerilor.

Somnul este crucial pentru buna funcționare a corpului și a creierului. În timpul somnului, creierul elimină toxine, consolidează și reorganizează rețelele neuronale și întreține funcții esențiale precum memoria, capacitatea de învățare și rezolvarea problemelor. De asemenea, un somn adecvat susține sănătatea imunitară și mintală.

În perioada adolescenței, tiparele de somn se modifică. Adolescenții tind să se culce mai târziu și să doarmă mai puțin, perturbându-și astfel ritmul biologic, chiar în momentul unei dezvoltări importante a funcțiilor cerebrale și cognitive. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă pentru această vârstă între opt și zece ore de somn pe noapte.

Un alt studiu, realizat de cercetători din Marea Britanie și China, a arătat că adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult obțin scoruri mai bune la testele cognitive și au o funcție cerebrală mai bună decât colegii lor.

Cu toate acestea, nici cei cu cele mai bune obiceiuri de somn nu au atins recomandarea de 8-10 ore, confirmând că mulți adolescenți dorm insuficient în această etapă crucială pentru dezvoltarea cerebrală.

Studiile tradiționale despre somnul adolescenților se bazează frecvent pe auto-raportările participanților, care pot fi inexacte. Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai și Universitatea Cambridge au utilizat date de la studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cel mai amplu studiu pe termen lung despre dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA.

În cadrul studiului ABCD, peste 3.200 de adolescenți de 11-12 ani au utilizat brățări Fitbit, permitând cercetătorilor să analizeze obiectiv tiparele de somn și să le compare cu imagini cerebrale și rezultate la teste cognitive.

Echipa a analizat datele și pentru alte două grupuri de adolescenți de 13-14 ani, totalizând 1.190 de participanți.

Adolescenții au fost grupați astfel:

• Grupul 1 (39%): somn mediu de 7 ore și 10 minute. Mergeau cel mai târziu la culcare și se trezeau cel mai devreme.
• Grupul 2 (24%): somn mediu de 7 ore și 21 de minute, cu valori medii la toate caracteristicile somnului.
• Grupul 3 (37%): somn mediu de 7 ore și 25 de minute. Mergeau la culcare cel mai devreme și aveau ritmul cardiac mai scăzut în somn.

Deși nu s-au constatat diferențe semnificative în realizările școlare între grupuri, la testele cognitive privind vocabularul, cititul, rezolvarea de probleme și atenția, Grupul 3 a avut cele mai bune rezultate, urmat de Grupul 2, iar Grupul 1 a obținut cele mai slabe performanțe.

Grupul 3 a înregistrat și cel mai mare volum cerebral și cele mai bune funcții cognitive, comparativ cu Grupul 1 care avea cel mai mic volum cerebral și funcții mai slabe.

„Chiar dacă diferențele în durata somnului între grupuri erau mici, puțin peste un sfert de oră, am putut observa diferențe clare în structura și activitatea creierului, dar și în performanțele cognitive, ceea ce subliniază cât de important este somnul de calitate în această etapă a vieții”, se menționează în raportul autorilor.

Deși studiul nu poate dovedi definitiv că cei care dorm mai bine au funcții cerebrale superioare, există numeroase cercetări care sugerează acest lucru. Somnul este esențial pentru consolidarea memoriei, fundamentală pentru învățare.

Ritmul cardiac al participanților a fost de asemenea monitorizat: Grupul 3 a avut ritmuri mai scăzute în timpul somnului, iar Grupul 1 cele mai mari. Ritmurile mai mici sunt asociate cu o sănătate mai bună, în timp ce valorile mari pot indica treziri frecvente și o calitate slabă a somnului.

Fiind un studiu longitudinal, ABCD a permis cercetătorilor să observe că variațiile în tiparele de somn, structura și funcționarea cerebrală, precum și în performanțele cognitive, erau prezente cu doi ani înainte și s-au menținut și doi ani după perioada studiului.

Aceste descoperiri au fost publicate în Cell Reports, în data de 16 aprilie.