Zina Izbaș: HRAM la CHIȘINĂU, HRAM la IAȘI

A NU SE CONFUNDA: Prima atestare documentară a Chișinăului - 17 iulie 1436, când domnii Țării Moldovei Ilie și Ștefan… „și-au dat întâlnire și i-au întărit lui Oncea-logofăt pentru credincioasă slujbă mai multe sate pe Răut”. Stabilind hotarele acestor sate, documentul menționează „..și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fântâna unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii”. Deci, în fiece an, vara, pe 17 iulie, omagiem aniversarea orașului nostru drag.

ATENȚIE: În anul 1994, când Serafim Urecheanu a fost numit primar de Chișinău, s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare creștină a orașului, iar în 1995 a fost luată decizia ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie. Întrucât momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului”, pe 14 OCTOMBRIE, când creștinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, s-a hotărât ca Chișinăul să-și sărbătorească Hramul la acea ZI SFÂNTĂ, aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi.

Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne. Pe 1(14) octombrie 911, se făcea priveghere în această biserică pentru salvarea cetății care era asediată. La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ținut în mâini deasupra capetelor credincioșilor. În jurul ei se aflau apostolii, sfinții și mucenicii.

Sfântul Andrei a zis către ucenicul său iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa și Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?”. Iar Epifanie a zis: „O văd, Părinte, și mă minunez!”. Acesta este evenimentul pe care îl prăznuiește Biserica astăzi spre a ne aminti că, prin nevoință și rugăciune, putem primi și noi, în greutățile vieții noastre, neîncetatul ajutor al Maicii Domnului.

În fiecare an, la 14 octombrie, pe stil nou, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de binecuvântare și însănătoșire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlocitoare către Preamilostivul Dumnezeu. Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăznuită la 26 iulie în Calendarul Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost numită, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință.

Text semnat de jurnalista Zina Izbaș