Zi IMPORTANTĂ pentru Mitropolia Basarabiei: Ce s-a întâmplat pe 14 septembrie 1992

Acum 26 de ani, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată pe teritoriul R. Moldova ca „mitropolie autonomă sub oblăduirea Patriarhiei Române şi în comuniune frăţească nemijlocită cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”.

La 14 septembrie 1992, Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat în acest teritoriu din 1925.

Adunarea Eparhială a hotărât, în numele clerului şi credincioşilor din Basarabia, revenirea la canonicitate a Mitropoliei Basarabiei şi trimiterea la Bucureşti a unei delegaţii, alcătuită din clerici şi mireni, pentru a adresa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române rugămintea ca Mitropolia Basarabiei să revină la rosturile ei canonice şi să-şi reia activitatea sub jurisdicţia de drept a Sfântului Sinod al Bisericii strămoşeşti a neamului românesc, arată istoricul Gheorghe Badea de la Iași.

La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi printr-un Act Patriarhal şi Sinodal a recunoscut această Mitropolie ca autonomă şi de stil vechi, făcând parte integrantă din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi având reşedinţa în Chişinău.

„Prin reactivarea Mitropoliei Basarabiei se săvârşeşte astăzi un act sfânt de adevăr şi dreptate, care reîntregeşte plinătatea comuniunii de credinţă strămoşească şi gândire românească”, se spune în Actul Patriarhal şi Sinodal.

Totuși, Guvernul Republicii Moldova a refuzat să recunoască Mitropolia Basarabiei, chiar dacă, la începutul anului 1993, Comisia pentru Drepturile Omului şi Relaţiile Naţionale şi Comisia pentru Cultură şi Culte a Parlamentului Republicii Moldova, la 11 martie 1993, au cerut Guvernului înregistrarea Mitropoliei Autonome a Basarabiei (de stil vechi), deoarece statutul şi activitatea ei sunt în conformitate cu legislaţia statului, nu sunt în contradicţie cu documentele referitoare la drepturile omului adoptate de organismele internaţionale, la care a aderat şi Republica Moldova, şi respectă Constituţia.

Timp de 10 ani, Mitropolia Basarabiei şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor guvernamentale.

Refuzul Guvernului de a recunoaşte Mitropolia Basarabiei şi persecuţiile suferite de clerul şi credincioşii ei au dus la procese în Moldova şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. La 13 decembrie 2001, CEDO a hotărât în unanimitate că Republica Moldova a încălcat, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, art. 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Statul a fost obligat să plătească Mitropoliei Basarabiei 20.000 euro despăgubire morală şi 7.025 euro pentru cheltuielile de judecată.

Suferinţele Mitropoliei Basarabiei nu au luat sfârşit odată cu recunoaşterea şi intrarea ei în legalitate, deoarece a apărut o problemă nouă, problema succesiunii. Mitropolia Basarabiei trebuia recunoscută de Guvern şi ca succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei dinainte de 1944, lucru care nu s-a întâmplat. Din contra, au urmat hărţuiri şi intimidări ale reprezentanţilor Poliţiei şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar unii preoţi, cu cetăţenie română, au primit interdicţia de a locui sau intra în Basarabia.

Însuşi ÎPS Petru a fost reţinut şi perchiziţionat timp de două ore de grănicerii şi vameşii moldoveni în ziua de 26 decembrie 2007, la revenirea sa în Republica Moldova.

Citiți AICI mai multe despre istoria Mitropoliei Basarabiei.