Zelenski pune pe masa Washingtonului planul de pace cu Rusia, în timp ce Kremlinul pregătește noi mobilizări și intensifică atacurile asupra Ucrainei

Kievul a transmis Statelor Unite propunerile sale pentru un plan de încheiere a războiului cu Rusia, document care, potrivit autorităților ucrainene, se află deja pe masa negociatorilor americani.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi că partea ucraineană a predat Washingtonului un set de propuneri privind conturarea unui posibil acord de pace şi a sugerat că Moscova ar putea folosi alegerile parlamentare din septembrie pentru a anunța o nouă mobilizare militară.

Declarațiile lui Zelenski apar în contextul în care atât Rusia, cât şi Ucraina au lăsat să se înţeleagă că trimiși americani urmează să ajungă în curând la Moscova și la Kiev, în încercarea de a debloca procesul diplomatic.

„Am predat părţii americane propunerile noastre”, a afirmat președintele ucrainean în mesajul video zilnic adresat cetăţenilor. El a subliniat că Statele Unite pot avea un rol esenţial atât în consolidarea apărării Ucrainei – în special prin livrarea de sisteme de apărare antiaeriană – cât și prin exercitarea de presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta „să-şi schimbe planurile”, adică să se pregătească de încheierea războiului, nu de prelungirea lui.

În ianuarie, negociatorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au mers la Moscova, însă până în prezent nu au efectuat o vizită la Kiev. Ucraina solicită în mod repetat o încetare a focului, după aproape patru ani şi jumătate de conflict cu Rusia, în timp ce Moscova declară că vrea o rezolvare, dar condiționează orice acord de cedarea integrală de către Ucraina a celor patru regiuni revendicate de Rusia.

Zelenski a mai spus că serviciile secrete ucrainene dispun de probe conform cărora Rusia intenţionează să exploateze pseudo-alegerile programate în septembrie pentru a anunţa o nouă mobilizare, cu scopul majorării numărului de militari trimiși pe front.

„Ruşii se pregătesc pentru mobilizare în toamnă, imediat după pseudo-alegeri”, a declarat el, explicând că planul Moscovei este de a crea impresia că cetăţenii ruşi susţin războiul. După aceste aşa-numite alegeri, Vladimir Putin ar urmări, potrivit lui Zelenski, o mobilizare rapidă a câtorva sute de mii de ruşi până la sfârşitul anului, urmată de o mobilizare similară anul viitor.

Încă din iulie, preşedintele ucrainean anunțase că a discutat cu Steve Witkoff şi Jared Kushner despre necesitatea de a „revitaliza diplomaţia” și de a găsi o cale de ieşire din război, într-un moment în care negocierile stagnau. „A fost o discuţie productivă şi importantă despre cum să revitalizăm diplomaţia şi să avansăm spre pace. Pacea este necesară, o pace demnă, iar Ucraina este pregătită pentru ea de mult timp”, a declarat Zelenski pe platforma X.

De cealaltă parte, preşedintele rus Vladimir Putin declara la sfârşitul lunii iunie că aşteaptă sosirea negociatorilor americani pentru reluarea discuţiilor, la mai bine de patru ani de la începutul războiului. Totuși, eforturile de mediere ale Statelor Unite între Kiev şi Moscova au stagnat, mai ales după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, când atenţia Washingtonului s-a concentrat asupra Iranului. Unul dintre principalele blocaje rămâne disputa privind teritoriile ucrainene ocupate şi revendicate de Rusia.

Moscova solicită retragerea totală a armatei ucrainene din regiunea Donbas, din estul ţării, condiţie pe care Kievul o respinge ferm. Discuţiile diplomatice au loc pe fundalul unor schimbări în vârful armatei ucrainene: cu o zi înainte, Zelenski l-a înlocuit pe comandantul forţelor armate, Oleksandr Sîrski, aflat în centrul unui conflict cu fostul ministru al apărării Mihailo Fedorov privind strategia de ducere a războiului.

În pofida apelurilor la pace ale lui Zelenski și a declarațiilor lui Putin privind disponibilitatea pentru negocieri, Rusia a declanşat un nou val de atacuri asupra Ucrainei, folosind rachete balistice şi bombe aeriene ghidate.

În noaptea de luni spre marţi, aceste atacuri au provocat moartea a cel puţin nouă persoane, potrivit autorităţilor locale. Şase dintre victime au fost înregistrate în regiunea Zaporojie, în sud-estul ţării. În oraşul Zaporojie, „şase persoane au fost ucise şi 19 au fost rănite”, a anunţat pe Telegram şeful administraţiei militare regionale, Ivan Fedorov, precizând că numărul victimelor a crescut față de bilanțul iniţial.

Fedorov a declarat că armata rusă a executat un atac „masiv” cu rachete şi bombe aeriene ghidate, provocând avarii la blocuri de locuinţe şi la clădiri nerezidenţiale. În regiunea Dnipropetrovsk, forţele ruse au lovit cu drone şi artilerie cinci districte, iar şeful administraţiei militare locale a anunțat moartea a trei persoane, printre care şi un adolescent de 15 ani, precum şi rănirea altor cinci.

La Kiev, o serie de explozii au fost auzite la scurt timp după miezul nopţii, după ce autorităţile au emis o alertă privind un atac cu rachete balistice. Ministerul Apărării rus a anunțat, pe platforma Max, că ţinta atacurilor au fost „întreprinderi ale sectorului militaro-industrial şi centre logistice şi de transport” din Kiev şi Zaporojie.

Fedorov a precizat că Zaporojie a fost lovit cu rachete balistice și bombe aeriene ghidate, ceea ce a provocat avarii la numeroase locuințe și alte clădiri, incendii și întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Jurnalişti aflaţi la faţa locului au relatat că în jurul orei 00:30 s-au auzit mai multe explozii puternice în oraș, una dintre ele suficient de violentă pentru a zgudui clădirile.

Pericolul nu s-a oprit însă la primul val de lovituri. După o perioadă scurtă de calm şi ridicarea alertei aeriene, autorităţile au emis un nou avertisment, după ce drone rusești s-au apropiat din nou de zona Zaporojie.

Aproximativ în același timp cu primele atacuri asupra sudului și estului țării, Forţele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că rachete balistice rusești se îndreaptă spre mai multe oraşe importante – Kiev, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernihiv – indicând un val coordonat de lovituri cu rază lungă de acţiune.

În capitală, primarul Vitali Kliciko a anunțat că oraşul se află „sub atac cu rachete balistice” şi le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi. Echipaje medicale au fost trimise în districtul Şevcenkivski, unde un depozit a fost avariat, iar autorităţile au raportat incendii la mai multe spaţii de depozitare din zona centrală și rănirea unei persoane.

Prima alertă aeriană la Kiev a fost ridicată după aproximativ 40 de minute, dar ulterior a fost instituită o nouă alertă, în condiţiile în care ameninţarea rusă a reapărut în cursul nopții. Intensificarea utilizării de către Moscova a rachetelor balistice împotriva orașelor ucrainene pune o presiune tot mai mare asupra stocurilor limitate de interceptoare pentru sistemele avansate de apărare aeriană ale Ucrainei.

Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat, de asemenea, că Rusia se pregăteşte să desfăşoare trupe nord-coreene suplimentare şi că a primit déjà noi rachete balistice din Coreea de Nord. Kievul susţine că aprofundarea cooperării militare dintre Moscova şi Phenian permite Rusiei să-şi continue războiul, oferind totodată Coreei de Nord experienţă de pe câmpul de luptă.

În fața acestor riscuri, Ucraina a cerut în mod repetat Statelor Unite și aliaților europeni să trimită sisteme Patriot suplimentare și rachete interceptoare, pentru a contracara valul tot mai puternic de atacuri rusești cu rază lungă de acțiune asupra centrelor populate.

Surse familiare cu modul de gândire al lui Vladimir Putin afirmă că liderul de la Kremlin „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să atingă principalul său obiectiv militar: ocuparea integrală a regiunii Donbas. Una dintre aceste surse susține că Putin a respins recent sugestia unor consilieri care îi propuneau un compromis bazat pe încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, fiind convins că Rusia va reuși în curând să cucerească Donbasul.

În iunie, Putin a respins public apelul lui Zelenski pentru o întâlnire și un armistițiu. „Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, dar are suficiente capacități pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ca reacție la întrebările adresate biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că informațiile obținute de serviciile de informații ucrainene în ultimele luni indică faptul că Putin pregătește noi etape ale războiului, nu pacea. Printre acestea s-ar număra noi operațiuni în interiorul Ucrainei sau chiar posibile acțiuni militare împotriva altei țări europene.

Anumiți analiști militari occidentali consideră că, pentru a reuși să ocupe întregul Donbas, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare obligatorie a bărbaților apți de luptă. O asemenea măsură rămâne însă extrem de nepopulară pe plan intern, motiv pentru care Putin a evitat-o până acum, încercând să mențină un echilibru între obiectivele militare și costurile politice ale conflictului prelungit.