ZEL-urile ar urma să treacă sub controlul Agenției pentru Investiții: „Asta înseamnă „naționalizarea” ZEL-urilor. Câți investitori vor rămâne în ZEL? Vom mai putea să vorbim de atragerea noilor investitori în ZEL-urile ale R. Moldova?”

Ministerul Economiei ar intenționa să treacă Zonele Economice Libere (ZEL) din R. Moldova sub controlul Agenției pentru Investiții din Moldova (AIM), scrie Agenția InfoMarket, cu referire la un document, care ar conține noul concept de reformare a AIM. Dacă acest concept va fi pus în aplicare, atunci ZEL-urile din R. Moldova ar fi practic „naționalizate”.

„Ministerul Economiei și-a dat, pe semne, cea mai adecvată apreciere: structura sa operațională este „austeră și insuficientă”. Această apreciere se conține în Conceptul de reformare a AIM, elaborat de minister. Iar pentru că Ministerul Economiei duce lipsă de oameni calificați (de fapt, ca și multe alte structuri de stat), să gândească ambițios se pare că nu este în stare. Altfel cum să explicam faptul că esența Conceptului de reformare a AIM se rezumă la „naționalizarea” ZEL-urilor din Moldova? Scrisoarea cu descrierea Conceptului, copia căruia o deține redacția agenției InfoMarket, prevede transmiterea tuturor ZEL-urilor, iar toate sunt eficiente și profitabile, sub controlul AIM, care este ineficientă și finanțată de la bugetul de stat: altfel de ce ar fi nevoie să fie reformată?”, se arată într-un comentariu publicat de InfoMarket.

Potrivit sursei citate, Ministerului Economiei vrea să-și asume succesele și, cel mai important, bugetele ZEL-urilor, transmițând gestiunea acestora AIM. „Și bugetele joacă aici nu un ultim rol: cel al Agenției este de 17,6 mln lei pe an, iar ale administrațiilor celor șapte ZEL-uri – 35,7 mln lei pe an. Dar AIM este finanțată de la bugetul de stat, iar toate ZEL-urile activează după principiul autofinanțării: din contul atragerii investitorilor și prestarea acestora a serviciilor necesare pentru activitatea lor”.

Din punct din vedere istoric, ZEL-urile s-au dezvoltat foarte lent în R. Moldova. Legea privind ZEL-urile a fost adoptată încă în 2001, dar activitatea principală în zone a început abia în 2010. În ultimii 12 ani, acest model de atragere a investițiilor s-a manifestat excelent. În prezent, în Moldova activează șapte ZEL-uri: Bălți, Ungheni-Business, Expo-Business-Chișinău, Valcaneș, Tvardița, Taraclia și Otaci-Business, care dispun de 38 de subzone active în toată țara.

Rezultatele activității lor în cifre (date pentru 2020):

- Cota exportului tuturor ZEL în volumul total al exporturilor economiei naționale – 22,3%.

- Cota exportului producției industriale a tuturor ZEL în volumul exportului industrial al Moldovei – 39,9%.

- Cota fabricării producției industriale de către toate cele șapte ZEL în volumul total al producției din Moldova.

- Cota angajaților de la toate ZEL-urile din țară, comparativ cu numărul populației ocupate din țară – 12,6%.

Și în cifre absolute:

- Volumul vânzărilor tuturor ZEL-urilor – 10,8 mlrd lei.

- Volumul exportului – 9,6 mlrd lei.

- Numărul angajaților din toate ZEL-urile – 16,3 mii oameni.

- Impozite plătite la bugetul de stat – 631 mln lei.

„Și această dinamică este pozitivă din an în an. Unii indicatori s-au redus puțin în 2020 din motive obiective – pandemia, dar, în general, dinamica indicatorilor din ZEL-uri a fost anul trecut mai mare decât în medie pe economia Moldovei. Care dintre indicatorii de mai sus ai activității ZEL, reglementată de legislația republicii, nu aranjează Ministerul Economiei? Probabil că nici Ministerul Economiei, nici AIM nu se pot lăuda cu astfel de succese. Mai ales că și zonele economice s-au consolidat în ultimii 12 ani, iar pe an ce trece aici apar tot mai mulți investitori rezidenți și, desigur, în zonele economice libere sunt bugete administrative.

În conceptul elaborat de minister așa și scrie: la comasarea AIM cu toate cele șapte ZEL, bugetul noii structuri va ajunge la peste 53 mln lei (17,6 mln lei de la bugetul de stat, care sunt destinate Agenției și 35,7 mln lei de la șapte ZEL). De asemenea, se propune să fie „soluționată” și problema cadrelor. La AIM (ca și în multe alte structuri) lipsesc specialiști. Dar Ministerul Economiei consideră că va putea completa statele de personal ale acesteia, în același timp și ale ministerului, din contul specialiștilor care acum muncesc în administrația ZEL.

Se vede că numărul angajaților nu se schimbă. Se schimbă doar locul lor de muncă sau unde vor munci. E o schemă perfectă de „optimizare”! Fără să mai vorbim că în administrațiile ZEL mai este și personal tehnic: instalatori, electricieni, etc., care acum vor trebui să muncească la AIM sau la Ministerul Economiei...

De „optimizarea” personalului are nevoie doar Ministerul Economiei și AIM, deoarece personalul ZEL nu are nevoie de aceasta: zonele economice libere sunt la autofinanțare, unde se aplică legile economiei de piață, inclusiv în privința personalului”, punctează sursa citată.

Autorii comentariului subliniază că, întrebarea principală, la care Conceptul nu oferă un răspuns (sau îl evită?) este cum vor aprecia această inițiativă rezidenții – investitorii străini? „În prezent, ei conlucrează la direct cu administrațiile zonelor economice libere, activitatea și atribuțiile cărora sunt reglementate strict de legislația în vigoare. Pentru ei este clar cum și cu cine să lucreze. Astăzi, în toate cele șapte ZEL ale Moldovei activează în jur de 230 de investitori străini, care în toți anii de existență a zonelor economice libere din Moldova au investit în ele peste 460 mln USD (datele de la 31.12.2020). Faptul că aceștia și-au deschis procesul de producție în Moldova este meritul pe deplin al administrațiilor ZEL.

Și dacă va fi adoptat Conceptul de reformare a AIM, investitorii rezidenți vor avea de a face cu funcționari, cu toate procedurile birocratice ce rezultă de aici, momente pe care se străduie să le evite orice afacere, mai ales investitorii străini. Câți investitori vor rămâne, în final în ZEL? Și vom mai putea în general să vorbim de atragerea noilor investitori în Zonele Economice Libere ale Moldovei?”.

Din 2010 și până acum au fost 11 guverne. „Am avut în această perioadă și 11 miniștri ai Economiei. Zece predecesori ai actualului ministru Sergiu Gaibu, inclusiv Vadim Brânzan, care a fost ministru în 2019, în Guvernul Sandu, actualului președinte al republicii, au fost destul de constructivi în privința zonelor antreprenoriatului liber. ZEL se dezvoltă, vin noi investitori, ceea ce înseamnă că dacă funcționarii nu sunt în stare să ajute, nici nu încurcă.

Dorința Ministerului Economiei de a reforma AIM merită respect. Dar de ce un organism bolnav se propune să fie tratat din contul unui sănătos? Se știe că într-un mediu putred se strică totul. Nu vrem să credem că Ministerul Economiei acționează după principiul – „să moara și capra vecinului!”, dar altfel nici nu se poate de caracterizat conceptul pe care l-a propus. Peste un timp și vor trece în activ succesele ZEL-urilor sau ceea ce va rămâne de la ele? Unul din principiile de bază din medicină este să nu dăunezi! Tot acesta se aplică și în privința modelelor economice funcționale.

Dar dacă cifrele de afaceri ale ZEL cresc și vin noi investitori (doar în 2021 au fost anunțate în jur de zece noi proiecte investiționale în sumă totală de 200 mln USD), zonele economice se dezvoltă, la ce bun e nevoie de aceste modificări? Și nu există logică de a interveni într-un organism sănătos. Mai ales că și prin lege, toate ZEL, având o anumită autonomie în atragerea și interacțiunea cu investitorii, sunt controlabile de Ministerul Economiei. Riscurile care apar, dacă Ministerul Economiei nu renunță, sunt foarte mari. Pe piața investițiilor străine există o concurență acerbă între țări. Moldova câștigă în unele segmente, pierde în altele și mari proiecte investiționale atractive se deschid în alte țări ale Europei de Est. Despre ce fel de competitivitate a republicii noastre în lupta pentru investițiile străine putem vorbi dacă de „atragerea” lor se vor ocupa funcționarii, cu toate consecințele de rigoare?”, se întreabă autorii materialului.

De menționat că Ministerul Economiei și AIM nu au reacționat, deocamdată, la comentariul Info-Market.