Victor Ciobanu: „Operațiunile de la cele trei bănci nu sunt furt, dar au menirea de a îmbunătăți bilanțurile contabile”

Analistul economic şi editorialist al Ziarului Naţional, Victor Ciobanu, care declarat în mai multe rânduri că nu avea cum să fie furat un miliard de dolari din sistemul bancar din R. Moldova, susține că audierile de săptămâna aceasta din Parlament au demonstrat acest lucru.

Potrivit lui Ciobanu, operațiunile dintre Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială și Unibank nu reprezintă în sine un furt, dar au avut menirea de a îmbunătăți bilanțurile contabile ale acestora.

„Toate cifrele de 17, 27 miliarde de lei sau 1, 2, 3 miliarde de euro sunt ireale. Unica cifră de referință pe care ne putem baza este cea de 13 miliarde de lei, care figurează și în raportul „Kroll”, iar în Parlament a fost confirmată și de guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu. Dacă scădem posibilele recuperări, ajungem la 9 miliarde de lei sau 450 de milioane de euro, ne-a spus ieri Drăguțanu. Din raportul „Kroll” de fapt reiese altă cifră. Din cele 13 miliarde plecate de la Banca Socială, circa 6,5 miliarde de lei s-au folosit pentru stingerea datoriilor/creditelor firmelor din Grupul Shor. Dispăruți, conform „Kroll”, sunt 6,6 miliarde lei. Asta e cifra relevantă”, e de părere analistul.

Potrivit lui Ciobanu, gaura de la BEM s-a format pe parcursul mai multor ani. „Practic, toți cei care au vorbit în Parlament s-au referit la perioada 2005-2014. Potrivit informațiilor oferite de directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, în momentul cedării controlului asupra BEM de către stat în 2013, gaura reală constituia 6 miliarde de lei și nu 1,3 miliarde cum se spunea oficial. De aici reiese și graba cu care a fost vândut pachetul statului la prețul de 5 lei/acțiune”.

Analistul a mai adăugat că raportul „Kroll”, despre care Chetraru a spus că e „beletristică”, s-a aflat practic tot ce se intuia. „Domnul Chetraru are dreptul să spună că e „beletristică”, deoarece dânsul are mai multe informații. De exemplu, Drăguțanu a confirmat că unele sume au circulat între bănci, formând un fel de carusel. Aceste operațiuni nu sunt furt, dar au menirea de a îmbunătăți bilanțurile contabile (de fapt sunt o falsificare, dar totuși nu furt). Pe de altă parte, am spus din start că nu BNM trebuia să contracteze „Kroll”, pentru că există un conflict de interese. BNM e autoritatea care reglementează domeniul. Dacă va fi o altă companie în faza a doua, atunci cred că Parlamentul trebuie s-o contracteze și în caietul de sarcini să fie stipulat și rolul instituțiilor statului”, a adăugat Ciobanu.

Pe de altă parte, sursa citată spune că BNM a știut despre aceste operațiuni și putea să reacționeze. „BNM a știut și cu siguranță nu a reacționat adecvat. Ca de obicei, s-a invocat lipsa pârghiilor. Este o scuză universală a (in)acțiunilor instituțiilor de stat. Avea pârghii suficiente. De ce n-a intervenit trebuie să ne spună ancheta”, a conchis Victor Ciobanu.