Victor Ciobanu în presa din România: „Un stat capturat, cu regim oligarhic, NU poate avea parcurs proeuropean prin definiţie”

Demisia Guvernului Streleţ face parte din acelaşi scenariu mai amplu al lui Plahotniuc - acapararea totală a statului R. Moldova. Stabilitatea politică este prioritatea numărul 1 a partenerilor R. Moldova, inclusiv a României, dar nu distrugi o ţară de dragul stabilităţii, afirmă editorialistul Ziarului NAȚIONAL Victor Ciobanu, într-un interviu acordat pentru ziare.com.

În același interviu, Victor Ciobanu a avertizat că nu se poate nici măcar vorbi despre un parcurs proeuropean al R. Moldova, stat capturat cu regim oligarhic, iar anticorupţia de la Chişinău este doar o reglare de conturi în stil mafiot.

Victor Ciobanu a arătat şi care ar fi scenariile politice de viitor în R. Moldova, dar şi care este implicarea Rusiei în criza politică: „Suntem o postare pe Twitter-ul lui Rogozin”.

Dle Ciobanu, ce s-a întâmplat, de fapt, la Chişinău? Pare straniu că un partid proeuropean, PD, votează alături de comunişti şi socialiştii proruşi pentru dărâmarea unui Guvern proeuropean din care democraţii fac parte?

Pare straniu doar dacă nu cunoşti specificul procesului politic din R. Moldova. La noi, clasificarea stânga-dreapta ca apartenenţa doctrinară nu are niciun sens. Partidele sunt grupuri de interese care exploatează cinic orientarea geopolitică. Este doar o modalitate de a marca teritoriul electoral şi demonstrează de unde vin banii.

De altfel, ceea ce s-a întâmplat nu e o premieră. În 2013, acelaşi PD a participat la demiterea Guvernului Filat tot pe motiv de corupţie. Adică, având propriii miniştri în Guvern, îl demiţi pe motiv de corupţie. Vă pare un nonsens?! La noi, democraţii cred că e în ordine. Ba mai revin cu aceeaşi componentă de miniştri în Guvernul nou format!

Aşa a fost dată trecută, va asigur că exact aşa va fi şi acum. Ei cred că populaţia nu merită o explicaţie aparent logică. Pentru că, dacă era aşa, nu puteau să susţină o moţiune de cenzură invocând motive cu totul bizare şi aducând explicaţii aberante post-factum.

Şi atunci, despre ce e vorba?

E continuarea logică a războiului PD contra PLDM în care se încadrează şi arestul d-lui Filat, şi demisia Guvernului. Acum va urmă scindarea fracţiunii PLDM în Parlament şi emigrarea masivă a membrilor de partid la nivel local. Aceştia fie vor fi mituiţi, fie ameninţaţi cu dosare. Procesul la nivel local a şi început.

„De astăzi, PD nu mai este proeuropean, pot spune ce-or vrea, dar după demolarea actualului Guvern, poate nu chiar perfect, asta au dovedit”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan. Nu am niciun temei să-l contrazic. Cu o mică remarcă. PD nici partid nu mai este. Este doar o filială a corporaţiei Plahotniuc.

Numele acesta planează în orice discuţie despre politica de la Chişinău. Este vorba şi de această dată de scenariul lui Plahotniuc şi care ar fi scopul acestuia?

Cu siguranţă. Demisia Guvernului Streleţ face parte din acelaşi scenariu mai amplu al lui Plahotniuc. În linii mari, acesta se reduce la sintagma - acapararea totală a statului Republica Moldova.

Distrugerea PLDM la care asistăm acum este parte a scenariului, pentru că acest partid mai făcea concurenţă corporaţiei Plahotniuc. Dacă scenariul va fi dus până la final, concurenţă politică şi de orice alt gen nu va mai există.

Dacă după 2009 am avut mai multe clanuri oligarhice reprezentate în Parlament, acum vom rămâne doar cu unul singur, celelalte fiind subordonate sau distruse.

Unicaă deosebire a situaţiei actuale de cea de până la 2009 este că Voronin era vârful piramidei oligarhice, dar şi şef de stat. Acum vârful piramidei este invizibil, nu deţine nicio funcţie formală, dar controlează totul în stat - justiţie, finanţe (economie nu scriu pe motivul lipsei acesteia), mass-media etc. După distrugerea PLDM, va controla şi tot spectrul politic.

În acest sens îmi pare cinică, deşi explicabilă, insistenţă „partenerilor de dezvoltare”, inclusiv a celor de peste Prut (toate partidele zise proeuropene au avut consilieri din România, PD îi are şi acum) şi declaraţiile acestora de a crea cât mai repede o majoritate proeuropeană pentru păstrarea parcursului proeuropean (să-mi fie iertată tautologia).

Asta cum? Când mergi din rău în mai rău, se fură un miliard, populaţia sărăceşte, iar popularitatea vectorului european scade de la 73% (pe timpul lui Voronin) la 37% (pe timpul guvernărilor proeuropene), noi ar trebui să păstrăm acelaşi curs?!

Sau în Europa sunt agreate cumva regimurile (semi) autoritare oligarhice?! Eu înţeleg că stabilitatea este prioritatea nr.1 a partenerilor. Dar nici chiar să distrugi o ţară de dragul stabilităţii. Pentru că cea mai mare stabilitate este la cimitir...

Ce anticipaţi pentru perioada următoare? Se profilează o nouă majoritate şi din cine ar putea fi ea alcătuită?

Criza politică este deja un lucru obişnuit în R. Moldova. Cred că putem vorbi chiar de o criză permanentizată de la 2013 încoace. Chiar dacă au existat perioade scurte de pace relativă. Aceasta nu va înceta nici în viitorul previzibil.

Nouă majoritate va fi iniţiată şi controlată de PD. În prima etapă se declara dorinţa de a reseta guvernarea precedentă. Desigur, pentru a „păstra vectorul”. În pofida declaraţiilor d-lui Lupu, care-s nimic altceva decât demagogie ordinară, resetarea AIE-4 (formulă AIE-3 + plus grupul Leancă + 2 neafiliaţi) este imposibilă teoretic.

Nu sunt 55 de voturi cum afirmă el, ci 54. Şi dacă cel puţin patru deputaţi din PLDM nu vor dori să fie conduşi de Plahotniuc, această construcţie nu va avea majoritate.

De aceea, sunt convins că vor fi cooptaţi comuniştii în formula Guvernului zis tehnocrat. Construcţia de bază - PD, PCRM şi PL, cu sau fără participarea grupului Leancă, mai degrabă cu - pentru a asigura faţada proeuropeană, dar şi alibi pentru Ghimpu, la care probabil vor adera transfugii din PLDM, plus câţiva deputaţi neafiliaţi (numărul acestora va creşte în funcţie de necesitate şi va fi constituit din transfugi pldm-işti şi socialişti).

Scopul acestei construcţii este asigurarea alegerii preşedintelui în primăvara 2016. Sunt necesare 61 de voturi, ceea ce este imposibil fără comunişti. De aceea, trebuie de pe acum pregătită opinia publică, căreia i se va explică că PCRM nu-i chiar atât de antieuropean. Dl Lupu a şi făcut un gest de curtoazie, declarând că Acordul de Asociere ar putea fi revăzut. Or, acesta deja e mesajul lui Voronin. Alt gest a fost numirea liberalului Brega pe post de prim-ministru interimar.

Deja e problema liberalilor, care declară permanent că nu vor face alianţa cu PCRM, cum vor explica intrarea în această coaliţie. Probabil, prin necesitatea salvării ţării şi păstrării parcursului european. Va avea de explicat şi dl Leancă (de altfel, acesta este consultat de acelaşi consilier român ca şi Plahotniuc), care a invocat drept motiv de părăsire a PLDM participarea comuniştilor la instalarea Guvernului minoritar Gaburici. Alte configuraţii de alianţe sunt puţin probabile.

Cum vedeţi în continuare parcursul proeuropean al R. Moldova?

Nu m-aş aventura să-l definesc proeuropean. Un stat capturat cu regim oligarhic nu poate avea parcurs proeuropean prin definiţie. Declaraţiile demagogice ale politicienilor nu mai pot ascunde fondul problemei.

După ce Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, a confirmat la nivel oficial că R. Moldova este stat capturat de oligarhi, ar fi irelevant să vorbim de vreun parcurs, oricare ar fi acesta.

Dacă demagogia declaraţiilor proeuropene, concomitent cu folosirea statului în interese personale şi/sau de grup se poate considera drept parcurs de cineva, noi cu siguranţă nu putem accepta asemenea abordare. Să aduci economia la nivelul de 1 700 de dolari per capita (prognoza Băncii Mondiale pentru anul curent) este cumva parcurs proeuropean?!

De aceea, e necesară mai întâi scoaterea statului din captivitate şi deoligarhizarea. După care mai vedem ce se întâmplă cu parcursul.

Este o criză orchestrată de Rusia?

Nu putem nega sau neglija implicaţiile Rusiei în procesele din R. Moldova. Dar acestea nu le-aş califică drept decisive în actuală criză de la Chişinău. Din mai multe considerente. Agenda actuală a Rusiei cu ingerinţe în Ucraina, mai nou în Siria, cu siguranţă nu ne plasează cap de afiş la Kremlin. Mai degrabă suntem o postare pe Twitter-ul lui Rogozin.

Acum rolul Rusiei se reduce mai mult la susţinerea instabilităţii în R. Moldova, decât la o politică pro-activă. Inclusiv prin tot felul de scheme obscure financiare - de la spălarea a 22 de miliarde de dolari prin băncile şi sistemul judiciar din Moldova, până la implicarea unor bănci din Rusia în jaful bancar de la noi.

Aşa, R. Moldova s-a transformat într-o zona gri, într-o spălătorie regională a banilor murdari ruseşti. Şi acesta ar fi încă un răspuns la întrebarea precedentă despre parcurs.

Criza politică are loc pe fondul unor mari tensiuni sociale. La Chişinău se repetă fenomenul Piaţă Universităţii 1990 din Bucureşti, am văzut pe 4 octombrie o sută de mii de oameni în stradă. Are cine să capteze această masă? Este ea o masă critică pentru a impune o schimbare de curs în R. Moldova?

Aici se cer unele precizări. Nu putem face o analogie directă între protestele din 1990 din Bucureşti şi cele actuale din Chişinău.

O masă critică pentru Chişinău e de vreo 30 de mii. Pe 4 octombrie au fost mai mulţi protestatari. A fost cea mai mare prezenţă din seria de proteste organizate de platforma civică DA. Oamenii au ieşit să protesteze, pentru că au fost jefuiţi şi sărăciţi, o consecinţă directă a jafului bancar şi, implicit, a prăbuşirii leului.

Totuşi, protestele au fost paşnice, iar organizatorii au înaintat revendicările guvernării. Această, după cum era de aşteptat, a mimat o tentativă de dialog cu protestatarii. Chiar dacă guvernatorul BNM şi-a prezentat demisia şi Guvernul a căzut, acestea s-au întâmplat din cu totul alte motive decât satisfacerea revendicărilor protestatarilor.

Între timp, în faţă Parlamentului au mai apărut corturile socialiştilor şi ale lui Usatii. Deci, la un moment dat am avut două proteste, cu cerinţe practic identice, dar cu scopuri finale diametral opuse. E şi acesta un specific - la Chişinău până şi protestele sunt divizate geopolitic.

Ce şanse daţi apariţiei unui nou partid politic, posibil născut din Platforma DA?

Cred că va apărea cu siguranţă un partid. Ceea ce nu înseamnă neapărat că va putea capitaliza toate energiile protestatare. Apariţia acestuia a întârziat mult, organizatorii au ezitat să ia o decizie clară în acest sens, separând platforma civică de proiectul politic.

Evident că oricare ar fi partidul care va apărea va avea o arie de susţinere mai îngustă decât protestul. E una când zici că s-a furat miliardul şi toţi am fost jefuiţi şi sărăciţi - aici ai o susţinere cvasitotală. Şi e alta când devii partid şi trebuie să răspunzi la multe alte întrebări. Totuşi, cred că există un segment semnificativ de aşteptări electorale cu adevărat proeuropene, care acum se eliberează prin discreditarea PL şi devorarea PLDM.

Arestarea lui Vlad Filat este un semn real că începe anticorupţia la Chişinău?

Cu siguranţă, NU. Am zis anterior că e continuarea operaţiunii de distrugere a PLDM. Atâta timp cât toate instituţiile de drept sunt controlate de PD, mai exact de Plahotniuc (sunt convins că în noul Guvern şi MAI va trece în subordinea lui), nu putem vorbi de o lupta veritabilă contra corupţiei. E doar o reglare de conturi în stil mafiot. O demonstrează inclusiv metodele şi instrumentele prin care se acţionează în acest sens.

Din păcate, procesul politic din R. Moldova a degradat până la cel mai scăzut nivel din istoria contemporană. Stat capturat, stat eşuat, cu regim oligarhic, zona gri, spălătorie regională etc. De fapt, doar teritoriu cu pretenţii de stat...

Vă mulțumim pentru interviu.