06:06:15 24.10.2020
 
Stiri

Vaticanul a promovat dintotdeauna valorile intangibile. Însă pot fi aceste valori măsurate?

Reportaj 28.01.2015 10:05 Vizualizări974 Autor: Ziarul National
Vaticanul a promovat dintotdeauna valorile intangibile. Însă pot fi aceste valori măsurate?
Olinga Ta’eed


Cea mai importantă ruptură de paradigmă a acestui secol sau, altfel spus, elementul crucial pentru înțelegerea societății contemporane, este ideea că „valoarea totală” reprezintă, de fapt, nu numai o valoare financiară, ci și o valoare socială.

Aceasta este convingerea profesorului Olinga Ta’eed, aflat în momentul de față într-o cursă pentru crearea unui nou etalon capabil să dea măsura valorilor intangibile.

Dacă dolarul este una dintre monedele de măsurare a valorii în sens financiar, cercetarea contemporană este îndreptată către identificarea unei modalități de măsurare a valorii sociale - aceasta s-ar putea numi „Impact Social”.

Profesorul Ta’eed este cunoscut drept cel care a dezvoltat cea mai rapid adoptată modalitate de măsurare a impactului social – cunoscută drept „Coeficient de Câștig Social” (Social Earnings Ratio, S/E) și menită să vină în sprijinul instituțiilor interesate să măsoare impactul social al deciziilor luate în sectoarele public, privat și independent.

În luna iunie a anului trecut, ZENIT l-a intervievat pe Ta’eed pe tema conexiunii dintre două proiecte aparent disjuncte: acela de a produce profit și, respectiv, de a reduce sărăcia.

La momentul interviului, profesorul Ta’eed tocmai prezentase o lucrare la conferința cu titlul „Binele comun și sărăcia: Cum să punem „Opțiunea preferențială pentru sărăci” în slujba săracilor” organizată la Roma de think tank-ul internațional pro-life Dignitatis Humanae Institute (DHI), cu o largă participare din partea unui spectru larg de vorbitori: oficiali ai Vaticanului, politicieni, investitori și personalități media.

În contextul conferinței, Coeficientul de Câștig Social (Social Earnings Ratio, S/E) dezvoltat de profesorul Ta’eed a fost descris ca fiind coeficientul de impact social cel mai rapid adoptat în mediile internaționale. Între timp, același coeficient a început să fie deja cunoscut drept „unitatea de măsură a dumnezeirii” („The God Metric”), în vreme ce Ta’eed însuși a fost supranumit „îngerul valorii sociale”. Am revenit pentru o nouă conversație cu profesorul Ta’eed, întrebându-l cum s-a ajuns la această denumire, dacă o găsește adecvată și cum a progresat activitatea sa în perioada scursă de la ultima noastră întâlnire.

Coeficientul de Câștig Social este corolarul indicatorului financiar existent cunoscut drept Raport Preț/Câștig (Price Earnings Ratio, P/E); considerați împreună, acești doi coeficienți oferă o perspectivă clară asupra valorii globale a oricărei organizații.

Măsurarea valorii financiare a fost stabilită cu mult înainte de Hristos, iar ulterior a fost tradusă sub forma unor indicatori tangibili global acceptați ca parte a Principiilor Generale de Contabilitate (de exemplu, US GAP, UK GAP etc.), care sunt consecvente indiferent de contextul la care se referă”, explică profesorul Ta’eed.

„Însă Vaticanul a promovat întotdeauna valori intangibile precum dragostea, fericirea, pacea, bunăstarea, filantropia, generozitatea… Cum am putea măsura aceste valori? Poate că prima întrebare care trebuie luată în considerare este pentru ce motiv am putea dori să măsurăm aceste valori și dacă nu cumva e o erezie încercarea de a face acest lucru?”

Ta’eed este în momentul de față în avangarda mișcării de a măsura și analiza valorile intangibile ale vieții – o poziție evidentă atât în ceea ce privește activitatea sa profesională, cât și inițiativele sale sociale.

Considerat o autoritate în ceea ce privește inovația socială, Ta’eed conduce în momentul de față o echipă internațională care își propune ca, până în 2020, să estimeze valoarea socială pentru un miliard de organizații de pe mapamond. De asemenea, Ta’eed este consultant specializat în evaluarea impactului investițiilor (impact investment advisor) pentru compania britanică „Big Society”, care este creditată, în mod neoficial, ca având un cuvânt important de spus în deciziile luate de Guvernul britanic.

În noiembrie 2014, Ta’eed – a cărui activitate ca antreprenor și activist s-a desfășurat până acum în mai bine de 50 de țări – a fost numit la Bruxelles Coordonator al SEiSMiC Social Value – un proiect care își propune să rezolve prin inovație socială problemele sociale ale spațiilor urbane europene. Pentru a-și îndeplini misiunea, Ta’eed a numit, la rândul său, ca editoare pentru Europa, pe doamna Raisa Ambros, ale cărei responsabilități imediate includ publicarea unui Jurnal al Valorii Sociale și organizarea primei conferințe – dintr-o serie de zece programate – la Londra, în martie 2015.

În momentul de față, Ta’eed a încheiat deja acorduri cu guvernele a două țări europene și își propune să dezvolte proiecte pilot în alte țări europene înainte de declanșarea proiectului propriu-zis în octombrie 2015.

Despre măsurarea valorilor intangibile

„Dumnezeu este non-măsurabil, așa cum imposibil de măsurat sunt și atributele sale”, argumentează Ta’eed, „însă dacă ne dorim soluții sustenabile trebuie să tratăm măsurarea intangibilelor la fel de serios și de concret cum tratăm valorile financiare”.

Prin însăși natura lor, aceste valori intangibile nu sunt simplu de identificat. De exemplu, vorbind despre sclavie, Papa Francisc a spus recent că „în orașul nostru există oameni care sacrifică viețile altor oameni, care ucid demnitatea acestor bărbați, femei și copii care sunt supuși sclaviei. Nu putem rămâne indiferenți în fața unor asemenea fapte”. Ascultând asta, ne întrebăm: În ce punct anume decidem că putem descrie un act de degradare a demnității umane drept „sclavie”? În definitiv, prevederile legale curente cu privire la noțiuni precum acelea de Valoare Socială, Sănătate și Bunăstare, Sclavie Modernă, Responsabilitate Socială la nivelul corporațiilor, Drepturi ale Animalelor etc., toate acestea necesită date clare pentru a putea demonstra că au fost îndeplinite, dar și pentru ca toate consiliile de administrație ale organizațiilor de pretutindeni să poată monitoriza progresul acțiunilor orientate într-o direcție sau alta.

Bineînțeles, ideea unei „Teorii a Totului” – titlul recentului film despre viața cercetătorului Stephen Hawking, membru al Academiei Pontificale de Știință - este un concept științific seducător prin ideea de cuprindere a totalității elementelor necunoscute ale lumii noastre pământești.

Însă dincolo de teorie, experiența ne spune că numai „ceea ce poate fi măsurat poate fi dus la bun sfârșit” și, în consecință, că pentru a putea transforma învățăturile hristice în țeluri realiste trebuie să operăm cu instrumente legislative și manageriale care pot fi realizate numai dacă putem măsura respectivele realizări.

Măsurarea acestor concepte „soft”, efemere, a fost multă vreme o barieră în calea încercărilor generoase de a schimba lumea în bine – schimbare care include necesitatea unor platforme IT care să opereze rapid, ieftin și eficient, explică profesorul Ta’eed, care ne oferă un exemplu pentru a-și ilustra teoria: „Nu putem măsura iubirea, însă putem măsura indicatorii acesteia: o colegă îmi povestea recent cum soțul surorii ei își manifestă dragostea pentru soția lui aducându-i mici mostre de lapte din toate zonele lumii în care se întâmplă să călătorească. Pentru alte cupluri iubirea se manifestă prin mărimea inelului de logodnă, iar pentru altele prin satisfacția fizică. Cum spuneam, iubirea nu poate fi măsurată, însă indicatorii săi pot fi măsurați. Nu există cale corectă și cale greșită, însă coeficientul nostru trebuie să poată măsura tot indicatorii valizi și să-i compare în mod obiectiv și echitabil.

Între momentul primului nostru interviu și prezent, Ta’eed a primit misiunea de a include sclavia (transparentă în lanțurile de aprovizionare a marilor corporații ce folosesc munca plătită la nivel minim de subzistență), violența domestică, sănătatea și bunăstarea, drepturile animalelor și situația artelor în calcularea Coeficientului de Câștig Social, pe lângă intangibilele deja luate în considerare, care includ: mediul, finanțele, populația, hiperlocalitatea, diferențele de salarizare și evaziunea fiscală. Lista intangibilelor care trebuie luate în considerare rămâne substanțială.

O lună mai târziu, în contextul în care organizațiile din sectorul public traversează o criză semnificativă, organizația condusa de Ta’eed a obținut acordul de principiu a nu mai puțin de 40 de organizații reprezentând un buget de achiziții publice de 7 miliarde de euro disponibili pentru demararea proiectului.

Ta’eed a obținut cele de mai sus fără să fi avut la dispoziție un website și fără să fi dezvoltat încă o campanie cu sprijinul unei echipe dedicate proiectului. Ta’eed a finanțat personal debutul a 12 proiecte pilot în ianuarie 2015, iar în prezent urmărește să strângă fonduri de 3 milioane de euro pentru a-și dezvolta proiectul la nivel internațional. Între timp, există deja un număr de alte acțiuni planificate pentru 2015.

Înțelegerea pe care o avem asupra procesului de măsurare a intangibilelor care dau măsura valorii sociale este încă la început, însă în condițiile noilor cerințe legislative și de achiziții publice această înțelegere începe să îndeplinească promisiunile de acum douăzeci de ani, și anume, acelea de a aduce soluții de inovație socială reale și extensibile pentru problemele dificile cu care se confruntă omenirea. „Cred că ne pregătim să intrăm într-o nouă eră”, declară Ta’eed, precizând că este deja în faza de testare a unor aplicații pentru utilizarea pe scară largă a descoperirii sale.

Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem – insistă Ta’eed - este dacă această metodologie este justificabilă din punct de vedere moral și dacă degradează cumva mesajul spiritual pe care cu toții l-am promovat în termeni mult mai vagi. Însă Ta’eed consideră că, dimpotrivă, încercarea sa este pusă în sprijinul mesajului lui Dumnezeu – mai precis, este un indicator al atributelor spirituale către care ar trebui să tindem cu toții.

Testul meu decisiv în cazul de față este simplu, spune Ta’eed. Unui copil aflat în suferință nu-i pasă de considerente de ordin etic; el are nevoie de alinare. Pe linia asta, nu pot spune decât că eu îmi propun să livrez celui care are nevoie ceea ce consider că este necesar.

Deși profesorul Ta’eed se descrie ca fiind „pensionar”, descoperim că își urmează agenda personală orientată către valoarea socială cu o fervoare comparabilă cu aceea a unui misionar; în același timp, Ta’eed menționează că adevărata sa muncă este aceea de îngrijitor al fiicei sale adulte în zilele lucrătoare, în vreme ce în weekenduri oferă asistență de urgență în îngrijirea copiilor aflați în situații de criză.

***

Vatican, 5 ianuarie 2015, Deborah Castellano Lubov, traducere de Raisa Ambros

Disponibil pe pagina Zenit

Conferința profesorului Olinga Ta’eed la cea de-a treia conferință internațională despre demnitatea umană, Dignitatis Humanae Institute de la Vatican: http://ow.ly/BgAwB

Centre for Citizenship, Enterprise and Governance: www.cceg.org.uk

Centre for Citizenship, Enterprise and Governance: www.cceg.org.uk

Valoare socială în achizițiile publice: http://ow.ly/CbFUa

Portalul de Valoare Socială: www.socialvalueportal.com

Prietenii tăi merită să știe ASTA!

Top stiri

Comentarii
Promo
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
23.10.2020 09:09 Ziarul National Nicolae Negru // De ce se implică Put...

19.10.2020 09:09 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cine îl salvează pe ...

16.10.2020 08:58 Nicolae Negru Nicolae Negru // Vaca lui Lavrov

Meteo in Moldova
Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Pentru cine veți vota la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2018. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md