Valea Prutului: Stejarul lui Cantemir, Valul lui Traian și slujitorii lui Ștefan cel Mare de la Leova

Obârșia Valului lui Traian, baștina lui Ion Aldea-Teodorovici și pământul pe are Ștefan l-a dăruit slujitorilor săi. Așa a cunoscut echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, orașul Leova.

La câțiva metri de Prut, loialitatea a fost atestată documentar în 1489. Conform legendelor, voievodul Ștefan cel Mare a cumpărat ținutul cu zloți tătărești și l-a dăruit slujitorilor săi, Petru și Leova.

Aici am descoperit și unul dintre cele mai misterioase monumente ale naturii, de aproape 2 000 de ani – Valul lui Traian. Se crede că această construcție din pământ proteja oamenii locului de năvălitori, fiind fortificație militară.

„Începe acest Val al lui Traian de aici, de la râul Prut. În partea de est se ridică pe strada Valul lui Traian care este numită în cinstea acestui val, în oraș și apoi merge și în câmpiile noastre ale raionului”, povestește pentru Realitatea directoarea stației tinerilor naturaliști din Leova, Viorica Antonovici.

Pentru a valorifica zona, la Leova se construiește, din bani europeni, un complex turistic care va purta același nume „Valul lui Traian”. Acesta ar urma să devină exemplu de conservare a vestigiilor istorice.

„Este câștigat proiectul de către primărie pentru complexul turistic Valul lui Traian. Aici va fi un lac cu apă, izvoarele de aici se vor dezgoli, și apa din râul Prut se va aduna. Vor fi instalate căsuțe de odihnă, umbrele catamarane, luntrișoare, de toate care vor fi necesare pentru odihnă”, mai spune Viorica Antonovici.

La Muzeul de Istorie și Etnografie din Leova se păstrează circa 11 000 de obiecte adunate de la oamenii din Valea Prutului, iar clădirea a aparținut cândva colegiului unde a făcut primii pași pe tărâmul muzicii celebra soprană Maria Bieșu. Cercetările arată că elementele culturale basarabene în localitate s-au păstrat mai bine decât în alte orașe și sate din Valea Prutului.

„Începând chiar cu covoarele. Covoarele au elemente folosite atât la ei cât și la noi, din natură, culori geometrice, culori folosite din natură, lâna, prelucrată de ei singuri, culorile care erau folosite erau din natură, bujorul, minta, aceeași coajă de ceapă nucă. Culorile care erau folosite la vopsire erau la îndemână. Noi avem goblene care sunt folosite și la ei și la noi, covoare pe care sunt trandafiri, iriși”, susține Valentina Feodorova, directoarea muzeului.

Portul popular de nuntă din Valea Prutului de prin părțile Leovei, vechi de câteva sute de ani, era deosebit. Miresele coseau cămașa mirelui, folosind ornamentele zonei. În muzeul din Leova s-a păstrat o asemenea bluză, care are un secol și este unul dintre cele mai valoroase exponate.

Nu departe se află și un stejar de 20 de metri, care are câteva sute de ani. Unele voci susțin că l-a umbra lui s-a odihnit Dmitrie Cantemir, iar biserica din 1818 este monument arhitectural de importanță națională.

Citiți continuarea articolului AICI.