Ungaria își închide ușile pentru comunitatea LGBT+ prin modificări constituționale controversate

Parlamentul ungar a adoptat luni un amendament ce reducere şi mai mult libertăţile comunităţii LGBT+. Modificările constituţionale introduc în Constituţie recunoaşterea doar a genurilor masculin şi feminin, subliniind importanţa drepturilor copilului. Premierul naţionalist Viktor Orban, care a promis în martie o „curăţenie majoră de Paşte” împotriva oponenţilor „căpuşe”, a propus şi un proiect de lege pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie consideraţi „trădători ai naţiunii”, unul dintre ei fiind posibil vizat de măsură, George Soros, conform agenţiei de ştiri franceze.

La putere din 2010, Orban se confruntă cu alegeri critice în 2026, întâmpinând dificultăți economice și provocări majore din partea unui nou partid de opoziție. Modificările constituționale fac parte din tactica politică a lui Orban de a consolida sprijinul alegătorilor săi și de a atrage votul extremist, afirmă analiștii. Orban și-a intensificat campania împotriva finanțării externe a presei independente și a organizațiilor neguvernamentale din Ungaria, și totodată a comunității LGBTQ+. Astfel, Parlamentul Ungariei a aprobat în aceeași zi modificări constituționale îndreptate împotriva persoanelor LGBTQ+ și ceea ce guvernul denumește „rețele de presiune politică finanțate din străinătate” care ar submina suveranitatea naţională.

Amendamentul a fost aprobat cu 140 de voturi, față de 21 împotrivă. Cu majoritatea de două treimi deținută de partidul Fidesz și sprijinul extremiştilor, amendamentele acordă o importanţă sporită protecţiei dezvoltării fizice şi morale a copiilor faţă de alte drepturi. „Guvernul consideră această schimbare ca un scut constituțional împotriva influențelor ideologice periculoase pentru bunăstarea copiilor”, a spus purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs pe rețele sociale. Amendamentele formalizează în Constituţie faptul că Ungaria recunoaşte doar două genuri, masculin şi feminin, în acord cu filosofia conservatoare a lui Orban.

În paralel, un alt amendament permite suspendarea cetățeniei pentru cetățenii maghiari cu dublă cetățenie din afara UE, dacă se consideră că aceștia amenință securitatea națională prin activități acoperite de ONG-uri și media așa-zis independente. Aceasta ar putea însă să se aplice şi cetățenilor maghiari care dețin paşapoarte din alte țări europene. O perioadă de zece ani este menționată, cu posibila expulzare. George Soros, miliardarul născut în Budapesta și naturalizat american, este considerat o țintă a acestei prevederi.

Zeci de experţi au criticat măsura, numind-o „fără precedent” în dreptul internaţional şi un potenţial „tratament inuman”. Purtătorul de cuvânt al guvernului a indicat că aceasta schimbare face parte dintr-un efort amplu de a schimba cursul democrației maghiare și legăturile străine suspecte. Înaintea votului, protestatari au blocat Parlamentul, degajați apoi de poliție. „Nu ne-am imaginat că vom fi aici 14 ani mai târziu”, a spus Timea Szabo, opozantă politică. În semn de protest, aleșii au afișat un banner în parlament, în timp ce manifetații afară au strigat: „Nu vom deveni Rusia lui Putin”.

De când Orban a revenit la putere în 2010, el a eliminat progresiv mecanismele de control ale statului. Victoria aliatului său, Donald Trump, l-a încurajat să accelereze direcția „iliberală” spre „putinism”, spun analiștii. Guvernul marginalizează opoziția, media și societatea civilă. Coditiile pentru funcţionarea liberă a acestora sunt tot mai restrânse.

Pe scena politică, Orban își mobilizează sprijinul de extremă dreaptă pentru alegerile din 2026. Expertul Szabolcs Pek susține că Orban a supus legi importante dezbaterii publice, eclipsând probleme economice ori dezavantajele în serviciile publice. Principala rivalitate vine de la Peter Magyar şi partidul său Tisza, care domină în sondaje, criticând ilustrativ corupția. Însă poziția sa ambiguă pe drepturile LGBT+ poate îndepărta votanții progresiști către alte partide, avertizează Pek.