Marco Rubio denunță provocările aeriene ale Rusiei, reafirmând angajamentul SUA față de apărarea NATO

Secretarul de stat Marco Rubio, într-un răspuns transmis Kyiv Post, a calificat încălcările frontierelor drept ”provocări” şi a reafirmat angajamentul ferm faţă de apărarea NATO.

Pe Flancul Estic al NATO, din ce în ce mai tensionat, secretarul de stat american Marco Rubio navighează cu atenție, încercând să transmită hotărârea Americii în fața agresiunii rusești. Totodată, apără o derogare controversată în domeniul energetic pentru Ungaria, un guvern prietenos cu Kremlinul. Aceasta complexă manevră diplomatică are loc într-un moment în care incursiunile rusești – mai ales sub forma încălcării spațiului aerian cu drone și avioane de vânătoare în Polonia, România, Lituania, Estonia și Danemarca – s-au intensificat recent. NATO a reacționat lansând operațiunea Eastern Sentry și și-a întărit poziția defensivă. Incidentalele crescând în gravitate, NATO le condamnă ca fiind extrem de escaladante și recunoaște un nivel ridicat de tensiune, ceea ce Rubio subliniază și el.

Poziția secretarului de stat, prezentată în răspunsul său către Kyiv Post în timpul unei conferințe de presă din Canada, reflectă forțele opuse care definesc politica externă a Statelor Unite în Europa. Pe de o parte, un angajament solid față de alianța NATO, iar pe de altă parte, o abordare tranzacțională în relația cu Ungaria, un aliat adesea capricios. În legătură cu mișcările agresive ale Rusiei, Rubio a folosit cuvinte directe, dar vagi privind detaliile unei noi strategii. "Nu suntem în favoarea lor. Adică, nu le agream. Dar avem un angajament ferm față de NATO și de apărarea partenerilor noștri". Rubio a subliniat că acțiunile Rusiei sunt contraproductive și riscă să declanșeze conflicte mai mari, ceea ce ar fi dezastruos pentru toți.

În ciuda afirmării clare a angajamentului la articolul 5, criticii indică accelerarea activității Rusiei. Doar în septembrie, diverși aliați NATO au cerut consultări oficiale sub articolul 4, după repetate incursiuni cu drone și, în Estonia, o încălcare a spațiului aerian de către un avion. Aliaților le este frică că simpla ”dezaprobare” nu descurajează suficient Kremlinul, care testează limitele alianței. Dezvoltările recente sugerează o nouă fază a războiului hibrid, forțând SUA și Europa să se concentreze pe apărarea anti-dronă și aeriană.

A doua problemă, și poate mai dureroasă politic, pe agenda lui Rubio este decizia administrației Trump de a oferi Ungariei derogări de la sancțiuni. Aceasta este considerată o victorie pentru premierul Viktor Orbán după ce s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Rubio a confirmat că derogarea permite Ungariei să depindă de energia rusă. În cazul centralei nucleare, derogarea pentru extinderea Paks 2, unde Rusia este implicată, e aparent pe termen nelimitat, permițând finalizarea proiectului.

Rubio a explicat că această derogare urmărește promovarea independenței energetice a Ungariei pe termen lung. De asemenea, Departamentul de Stat, condus de Rubio, negociază ca Ungaria să cumpere pentru prima oară combustibil nuclear american, o încercare de a diversifica resursele energetice, spre deosebire de proiectul rusesc. În privința petrolului și gazului, derogarea pentru conducte este o prelungire pe un an, deoarece orice întrerupere bruscă ”ar afecta profund” economia ungară. Această clarificare contrazice afirmațiile oficialilor maghiari. Diferențele de viziune au alimentat suspiciunile în cadrul american, unde senatorii cer Ungariei să înceteze dependența de energia rusă.

Cand vine vorba de confruntarea cu Kremlinul, aliața vrea o singură politică sau treizeci și două? Aceasta discrepanță așteaptă o clarificare, deoarece acrobația diplomatică a lui Rubio, care condamnă provocările Rusiei oferind în același timp o cale de scăpare unui mare client al acesteia, ridică întrebări fundamentale. Acțiunile Ungariei subgrădează unitatea sancțiunilor occidentale, un pilon esențial în încercările de a submina economia de război a Rusiei.